Spitalul de ultimă generație din Moldova care este gol! O investiție de 100 de milioane de lei făcută degeaba

Ministerul Sănătății din Republica Moldova a anunțat că Spitalul de Tuberculoză din Vorniceni, care a rămas nefolosit timp de 10 ani după ce a fost reparat capital, ar putea fi vândut în curând. Potrivit declarațiilor secretarului de stat Alexandru Gasnaș, doi agenți economici s-au arătat interesați să achiziționeze complexul format din 35 de clădiri, amplasat pe un teren de 37 de hectare.

În cadrul unei ședințe a Comisiei de control al finanțelor publice din Parlament, Gasnaș a explicat că, deși instituția are un profil specific, aceasta nu și-a îndeplinit misiunea corespunzător. Una dintre principalele probleme constatate este legată de blocul nr. 2 al spitalului, care nu poate fi utilizat din cauza deficiențelor structurale și a problemelor de umiditate. Cu toate acestea, el a menționat că aceste probleme pot fi remediate și că există interes din partea unor agenți economici de a achiziționa acest complex, scrie Europa Liberă.

Reprezentanții Ministerului Sănătății au adăugat că și primăria satului Vorniceni, raionul Strășeni, își dorește preluarea infrastructurii spitalului.

În prezent, problema reparației și utilizării spitalului este examinată în cadrul a două dosare penale, unul deschis de Comisariatul de Poliție Strășeni și celălalt de Centrul Național Anticorupție.

Spitalul din Vorniceni a fost supus unui audit de către Curtea de Conturi, care a constatat că, deși au trecut ani de la repararea capitală, problemele structurale și funcționale ale spitalului nu au fost încă soluționate.

În timp ce discuțiile continuă cu privire la viitorul acestui complex medical, pacienții continuă să fie tratați în blocul nr. 1 al spitalului, care a fost redeschis în 2008 și este operațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vorniceni #spital #investiție

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analistul pieței de petrol și gaze, Mihail Krutihin, a oferit pentru publicația „7×7” răspunsuri la zece întrebări considerate „naive”, dar care explică esența economiei petroliere rusești. Printre ele – de ce, în timp ce prețurile internaționale ale petrolului scad, benzina în Rusia devine tot mai scumpă, de ce Ucraina atacă rafinării și depozite petroliere, dar și cui aparțin de fapt resursele de țiței ale Federației Ruse.

Potrivit expertului, doar 7% din prețul combustibilului reflectă real costurile petroliere, restul de 93% fiind determinat de factori politici, decizii guvernamentale și interesele elitei de la Kremlin.

Conform legii ruse „Despre subsol”, petrolul este proprietatea statului. „Ce este statul? Acei domni în mașini negre cu girofaruri albastre pe străzile Moscovei”, a explicat Krutihin. El respinge mitul că resursele aparțin poporului, subliniind că statul gestionează profiturile ca pe un „fond comun”, folosit pentru cheltuieli de război sau pentru acumulări pe conturi externe.

Analistul susține că firmele private urmăresc profitul pe termen lung, fiind dispuse să investească ani de zile până când un zăcământ devine rentabil. În schimb, companiile de stat sunt presate de oficiali să genereze bani rapid, prin proiecte grandioase, umflate artificial și adesea corupte.

Krutihin a descris situații din nordul Republicii Komi, unde localnicii trăiesc printre scurgeri de petrol și terenuri contaminate. „Când conductele crapă, muncitorii bagă în fisuri cuie de lemn – așa-numiții ‘arici’. Iar jos se adună bălți de petrol”, spune expertul.

Exploatarea țițeiului în Rusia este mult mai dificilă decât în Arabia Saudită sau Iran. O sondă saudită produce între 1.000 și 2.000 tone pe zi, uneori prin presiune naturală. În Rusia, productivitatea medie a unei sonde este de doar 8,5 tone pe zi, ceea ce crește costurile și reduce eficiența.