Statul pornește filtrul de risc pentru produsele nealimentare: reguli mai dure, retrageri mai rapide

09 Feb. 2026, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Feb. 2026, 11:13 // Actual //  Grîu Tatiana

O nouă metodologie care stabilește modul de evaluare a riscurilor prezentate de produsele nealimentare ar putea fi aprobată în Republica Moldova, documentul urmând să fie examinat în ședința Guvernului din 11 februarie. Noile reguli se aplică tuturor produselor nealimentare puse pe piață pentru consumatori și utilizatori finali și urmăresc consolidarea protecției sănătății și siguranței publice.

Potrivit notei informative, metodologia creează un cadru unitar de evaluare a riscurilor și stabilește măsurile ce pot fi aplicate atunci când un produs prezintă pericole. Sunt vizate produse de uz curent, precum jucării și articole pentru copii, electrocasnice, îmbrăcăminte, produse chimice de uz casnic sau cosmetice. Documentul enumeră riscuri mecanice, de înecare sau sufocare, electrocutare, incendii, arsuri, intoxicații chimice, contaminări microbiologice și zgomot excesiv, pericole care pot afecta în special copiii.

Evaluarea riscului se face prin combinarea gravitații posibilei vătămări cu probabilitatea producerii acesteia pe durata de viață a produsului. Gravitatea este clasificată în patru niveluri, de la vătămări minore până la consecințe foarte grave sau fatale, iar probabilitatea este estimată pe opt trepte, de la situații foarte frecvente, cu o probabilitate de cel puțin 50%, până la cazuri extrem de rare, de cel mult unu la un milion. În funcție de aceste criterii, produsele sunt încadrate în niveluri de risc scăzut, mediu, ridicat sau grav, iar nivelul stabilit determină tipul de măsuri ce pot fi aplicate, inclusiv restricționarea sau retragerea de pe piață.

Metodologia acordă o atenție sporită copiilor și altor consumatori vulnerabili, fiind prevăzute evaluări distincte pentru produsele destinate sau utilizate de copii foarte mici, copii mai mari, persoane vârstnice sau persoane cu dizabilități. În anumite situații, precum produsele care conțin substanțe chimice interzise, cele care au făcut deja obiectul unei retrageri sau rechemări ori cele care prezintă pericole evidente pentru copiii sub 36 de luni, riscul este considerat grav din start, fără a mai fi necesară parcurgerea tuturor etapelor de evaluare.

Documentul stabilește, totodată, cadrul pentru notificarea rapidă a produselor periculoase prin sistemele de schimb de informații și creează premisele pentru conectarea Republicii Moldova la sistemul european Safety Gate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.