Prețuri înghețate la grâu! Fermierii așteaptă o minune care nu mai vine

09 Feb. 2026, 09:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 09:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor din Republica Moldova traversează, la început de februarie 2026, o perioadă de stabilitate fragilă, construită pe prețuri scăzute, arată analiza economistului Iurie Rija cu privire la evoluția prețului la grâu, porumb și floarea-soarelui, la situația din 9 februarie.

În luna februarie 2026, piața grâului din Republica Moldova nu înregistrează variații semnificative de preț, însă această stabilitate este menținută la un nivel considerat nefavorabil pentru fermieri. Contextul extern nu oferă semnale de susținere, iar oferta globală rămâne suficientă.

La finalul primei săptămâni din februarie, piața franceză a grâului a intrat pe o traiectorie descendentă, contractele MATIF pentru grâul de măcinat cu livrare în martie coborând la 193,50 euro/tonă, iar cele cu scadență în mai la 191,75 euro/tonă. Slăbiciunea pieței vest-europene se reflectă indirect și asupra regiunii Mării Negre.

În Republica Moldova, existența unor volume suficiente de grâu în interiorul țării menține presiunea asupra prețurilor. Deși fermierii speră într-o eventuală redresare, piața nu oferă, deocamdată, motive concrete pentru o creștere. În ultimele trei luni, grâul moldovenesc livrat către Italia s-a tranzacționat constant la 250–255 dolari/tonă, transport inclus, indiferent dacă este grâu alimentar sau furajer.

Un factor-cheie în formarea prețului rămâne costul de transport, tarifele de fraht fiind stabile, la 40–45 dolari/tonă, în funcție de portul italian. În lipsa unei ieftiniri a transportului, spațiul pentru majorări de preț este practic inexistent pe termen scurt.

La 9 februarie 2026, grâul se tranzacționează în Republica Moldova la 3,05–3,15 lei/kg în nord-centru, ajungând la 3,45–3,55 lei/kg în sud, zona Giurgiulești. Prețul mediu la nivel de țară este de aproximativ 3,30 lei/kg. Chiar și grâul cu proteină ridicată atinge doar 3,55–3,60 lei/kg, fără o diferențiere clară față de grâul furajer.

Piața porumbului pornește anul 2026 cu o producție globală abundentă, raportul USDA din ianuarie estimând o plus-producție de 14 milioane de tone, ceea ce limitează potențialul de creștere a prețurilor pe termen mediu.

În regiune, Ucraina rămâne principalul factor de influență. Problemele legate de umiditatea ridicată și de dificultățile în procesul de uscare, agravate de constrângerile energetice din luna ianuarie, au redus temporar exporturile ucrainene. Acest blocaj a generat o ușoară creștere conjuncturală a prețului porumbului în Republica Moldova, de 0,05–0,10 lei/kg față de ianuarie.

Pe plan intern, situația este complicată de costurile ridicate de post-recoltare și de faptul că fermierii evită să vândă la prețuri joase. Deși există încă 850–1 000 mii tone de porumb disponibile la nivel național, traderii se confruntă cu un deficit temporar de ofertă efectivă. În nordul țării, aproximativ 50 de mii de hectare de porumb au rămas nerecoltate, iar condițiile meteo din februarie fac recoltarea dificilă.

La 9 februarie, porumbul ajunge la 3,65 lei/kg în zona Giurgiulești și pornește de la 3,20 lei/kg în nord, cu un preț mediu de 3,40 lei/kg, devenind mai scump decât grâul, o situație atipică pentru piața locală.

Floarea-soarelui a fost cultura cu cea mai spectaculoasă evoluție la începutul anului, înregistrând în a doua jumătate a lunii ianuarie o creștere de 0,7 lei/kg, echivalentul a 6,5%. Principalul motor al scumpirii a fost cererea din Turcia, unde s-au înregistrat tranzacții de până la 722 dolari/tonă CIF, cele mai ridicate din sezon.

Facilitățile vamale oferite de Turcia, inclusiv importuri fără taxe pentru semințe și tarife preferențiale pentru ulei, au alimentat această creștere rapidă. În ianuarie 2026, din Republica Moldova au fost livrate 109 mii tone de floarea-soarelui.

În prezent însă, interesul cumpărătorilor turci începe să scadă. Chiar din prima săptămână a lunii februarie, prețurile au coborât cu aproximativ 15 dolari/tonă, până la 705–710 dolari/tonă, semnalând intrarea pieței într-o fază de ajustare.

Pe piața internă, floarea-soarelui se tranzacționează la 11,30 lei/kg în zona Giurgiulești și la circa 10,60 lei/kg în nord, cu un preț mediu de 10,95 lei/kg. Costurile logistice interne rămân stabile, însă spațiul pentru noi creșteri este tot mai limitat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.