Statul strânge cureaua: moratoriu la angajările din sectorul bugetar pentru a finanța majorările salariale

Guvernul pregătește instituirea unui moratoriu temporar asupra angajărilor în sectorul bugetar, care va viza funcțiile vacante existente la data de 30 noiembrie 2025, măsura urmând să fie aplicată până la 31 decembrie 2026. Proiectul de hotărâre a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este parte a pachetului de măsuri aferente politicilor salariale planificate pentru anul 2026.

Potrivit documentului, încadrarea personalului în funcțiile vacante va fi suspendată pentru 9 218 posturi din instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv din autoritățile publice centrale, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină. Printre cele mai afectate instituții se regăsesc Ministerul Apărării (1 894 posturi), Ministerul Afacerilor Interne (1 688), Ministerul Muncii și Protecției Sociale (1 276), Ministerul Finanțelor (625), Ministerul Justiției (485), precum și Consiliul Superior al Magistraturii (698).

În același timp, Guvernul recomandă autorităților publice locale să aplice un regim similar, pentru un total de 7 742 funcții vacante. Cele mai multe posturi vizează municipiul Chișinău (3 416), urmat de municipiul Bălți (373) și UTA Găgăuzia (287), dar și raioanele din întreaga țară.

În nota informativă, Ministerul Finanțelor explică decizia prin presiunile bugetare și necesitatea eficientizării cheltuielilor publice.

„În condițiile constrângerilor financiare, care au caracter persistent, pentru susținerea în continuare a reformelor sectoriale și administrative, este necesară raționalizarea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar în întregime, pentru a direcționa resursele economisite spre majorări salariale”, se arată în document.

Proiectul prevede mai multe excepții. Moratoriul nu se va aplica funcțiilor pentru care, la data intrării în vigoare a hotărârii, concursurile de angajare au fost deja anunțate. De asemenea, în perioada moratoriului va fi permisă angajarea personalului strict necesar pentru asigurarea funcționării instituțiilor sau pentru îndeplinirea sarcinilor prioritare, inclusiv în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, însă doar cu coordonarea Ministerului Finanțelor.

Autoritățile mai subliniază că pentru anul 2026 cheltuielile de personal sunt estimate la 32,8 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 10% față de 2025, evoluție influențată de majorarea valorii de referință și de ajustarea plăților compensatorii în contextul creșterii salariului minim.

Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, după finalizarea procedurilor de consultare publică și avizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#angajari in sectorul bugetar #majorari salariale #moratoriu #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.