Străinii vin în Moldova nu doar pentru vin, ci și pentru bisturiu! Turismul crește cu 25%

Republica Moldova înregistrează o creștere a turismului, însă reprezentanții industriei vor să schimbe radical modul în care țara este promovată peste hotare. În locul imaginii unei destinații ieftine, Moldova încearcă să atragă vizitatori interesați de experiențe autentice, vinuri, gastronomie și servicii medicale.

În primul semestru al anului 2026, numărul sosirilor turistice a crescut cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează publicația internațională SeeNews.

Directoarea Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM), Elena Stepanov, a declarat, într-un interviu pentru SeeNews, că industria turistică trebuie să renunțe la promovarea Republicii Moldova exclusiv prin prisma prețurilor reduse. Potrivit acesteia, avantajul competitiv al țării constă în autenticitatea experiențelor oferite, tradițiile locale, patrimoniul vitivinicol și posibilitatea dezvoltării unor servicii turistice specializate.

Creșterea de 25% a sosirilor turistice în primele șase luni ale anului indică un interes tot mai mare pentru Republica Moldova, însă provocarea industriei nu se limitează la atragerea unui număr mai mare de vizitatori. Operatorii urmăresc și prelungirea duratei șederii, astfel încât turiștii să cheltuiască mai mult în hoteluri, restaurante, vinării și alte afaceri locale.

Un segment cu potențial este turismul medical. Potrivit unui studiu realizat în 2024 și invocat de Elena Stepanov, aproximativ 30% dintre călătorii analizați au venit în Republica Moldova pentru servicii medicale, în special tratamente stomatologice și intervenții chirurgicale. Proporția se referă la persoanele incluse în cercetarea respectivă și nu trebuie interpretată drept ponderea tuturor turiștilor străini care vizitează țara.

Turismul vitivinicol rămâne un alt avantaj al Republicii Moldova. Vinăriile, gastronomia tradițională și experiențele rurale pot contribui la diversificarea ofertei turistice și la atragerea vizitatorilor dispuși să plătească pentru servicii de calitate, nu doar pentru vacanțe la costuri reduse.

În același timp, reprezentanții industriei urmăresc extinderea prezenței Republicii Moldova pe piețele externe și atragerea unor noi categorii de turiști. Obiectivul este transformarea creșterii numărului de vizitatori într-un beneficiu economic mai consistent pentru sectorul hotelier, restaurante, transportatori și afacerile din mediul rural.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.