SUA vrea să vândă iahtul oligarhului rus Kerimov. Amadea costă 600 de mii de dolari pe lună

Iahtul oligarhului rus Suleiman Kerimov provoacă pagube administrației din SUA din cauza costurilor de întreținere. Ambarcațiunea este sub sechestru, dar are un cost uriaș de întreținere. De aceea, justiția pregătește o licitație de vânzare de la minim 300 milioane de dolari.

Este vorba de un iaht cu dotări de lux, inclusiv heliport și cinematograf, care a fost confiscat în Fiji și adus în SUA. Autoritățile americane doresc să liciteze iahtul Amadea, evaluat la $300 milioane, capturat de la oligarhul rus Suleiman Kerimov, din cauza costurilor ridicate de întreținere, care se ridică la $600,000 pe lună.

Un alt oligarh rus, Eduard Khudainatov, care nu este sancționat de SUA, susține că iahtul îi aparține și își dorește să îl recupereze. Reprezentanții săi legali au declarat că sechestrarea a fost „ilegală” și că sunt dispuși să ramburseze SUA costurile de întreținere ale iahtului Amadea.

Determinarea proprietarului iahtului Amadea este complicată din cauza structurii de proprietate complexe, care poate include companii fantomă. Aceasta ar putea prelungi procesul de stabilire a pașilor următori pentru iaht, în timp ce acesta continuă să acumuleze costuri semnificative de întreținere, suportate de contribuabili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amdea #oligarh #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facebook s-a schimbat semnificativ față de acum două decenii și a devenit unul dintre giganții tech care a schimbat lumea și fără de care majoritatea oamenilor nu își pot imagina viața. Ce am învățat însă în acest timp și către ce ne îndreptăm, se întreabă site-ul de analize economice și sociale Panorama.

Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, atunci în vârstă de 19 ani, a lansat TheFacebook.com, o versiunea digitală a catalogului studenților de la Harvard. Dosarul virtual cu nume și poze avea însă câteva avantaje: studenții puteau împărtăși la ce cursuri mergeau și dacă erau singuri sau într-o relație. Mai mult, puteau să-și trimită mesaje unul altuia.

Facebook a prins rapid în toată lumea, pentru că promitea o modalitate simplă de a rămâne conectat cu prietenii, „nu cu băncile, cu brandurile sau cu parlamentul. Oamenii aveau nevoie de asta, nu avuseseră până atunci un instrument digital prin care să-și regăsească foștii colegi de liceu sau un loc virtual, în care să vadă bebelușul unor cunoștințe”, spune ea.

Rețeaua socială devenise un soi de piață publică în care lumea putea să își exprime ideile, sentimentele, opiniile despre cele mai importante evenimente din țară. Iar asta a atras oamenii care simțeau nevoia unui spațiu în care să se poată exprima liber, în scris sau în imagini.

În 2007, Facebook avea deja 50 de milioane de utilizatori. Anul următor numărul lor s-a dublat. Creșterea semnificativă a fost cauzată în parte și de adăugarea unor funcții noi care au devenit foarte populare.

În 2008, Facebook a introdus chat-ul privat, wall-ul de pe profilul fiecărui utilizator și prima aplicație pentru iPhone. A fost și primul an în care fondatorul Mark Zuckerberg a apărut în lista miliardarilor făcută de Forbes, cu o avere de 1,5 miliarde de dolari, la doar 23 de ani. Anul următor, Facebook a continuat să inoveze și a creat butonul „like”, un feature care a fost ulterior copiat de toate rețelele sociale.

În 2012, când rețeaua a ajuns la un miliard de utilizatori, s-a listat la bursă. Valora 104 miliarde de dolari.

3.1 miliarde de utilizatori avea Facebook în ianuarie 2024, conform datelor Statista

911 miliarde de dolari valorează Facebook în prezent, conform datelor AOL