Sub dictatul republicii Sheriff, libertățile digitale spulberate în Transnistria

15 Mai 2025, 09:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Mai 2025, 09:42 // Actual //  Ursu Victor

Așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a propus două noi „proiecte de lege” care prevăd deconectarea de la serviciile de comunicații – inclusiv internet și telefonie – pentru persoane fizice și juridice, fără vreo decizie a unei instanțe. Inițiativa legislativă, semnată de „deputații” Galina Antiufeeva și Oleg Petric, prevede că măsura poate fi aplicată până la 48 de ore doar în baza unei solicitări din partea structurilor de securitate ale regimului separatist, sub pretextul combaterii amenințărilor la adresa „securității politice, militare, informaționale sau ecologice” a autoproclamatei „rmn”.

Perioada de deconectare poate fi extinsă ulterior printr-o „decizie” a unei instanțe subordonate regimului de ocupație. În paralel, se propune extinderea listei structurilor care pot cere operatorilor telecom blocarea accesului la rețele, într-un context în care libertatea de exprimare în regiune este deja aproape inexistentă.

Deconectarea abuzivă de la internet și telefonie, fără vreo garanție juridică, ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor fundamentale. În lipsa unor instanțe independente și a căilor legale de contestare, cetățenii devin complet vulnerabili în fața abuzurilor comise de regimul de la Tiraspol.

În aprilie 2025, regimul a lansat alte două inițiative ce vizează blocarea conținutului online. Justificarea declarată este „protejarea minorilor de conținut dăunător”, însă formulările vagi – precum „lipsă evidentă de respect față de societate” sau „insulte la adresa moralității publice” – pot fi folosite pentru a cenzura orice critică la adresa regimului.

Experții atrag atenția că asemenea concepte permit o aplicare arbitrară și represivă, vizând de fapt materiale care documentează abuzurile regimului sau contestă legitimitatea existenței unei entități ilegale în stânga Nistrului. Rețelele sociale, ultima redută de exprimare liberă, riscă să fie eliminate prin aceste măsuri.

În contextul în care „Interdnestrcom”, unicul operator de telecomunicații din regiune, face parte din holdingul „Sheriff”, iar „Sheriff” controlează majoritatea parlamentară prin „partidul Obnovlenie”, controlul informațional și politic este absolut. Nu există alternativă, concurență sau independență în serviciile de comunicare din regiune.

Propunerile regimului de la Tiraspol urmează modelul Federației Ruse. Potrivit raportului „Freedom on the Net 2024”, Rusia a folosit blocarea accesului la internet și cenzura online ca principale instrumente de reprimare a libertății de exprimare. Accesul la site-uri independente este limitat, iar protestele sunt însoțite frecvent de întreruperi deliberate ale rețelelor.

Regimul separatist din Transnistria pare să urmeze pas cu pas această strategie, în încercarea de a reduce complet accesul la informații independente și de a menține un vid informațional care să-i asigure supraviețuirea.

În ciuda gravității situației, autoritățile de pe malul drept nu au elaborat un mecanism coerent de sprijin pentru cetățenii afectați. Nu există centre de informare, linii telefonice dedicate sau instituții responsabile pentru monitorizarea și documentarea abuzurilor. Lipsa unei strategii clare face ca locuitorii din stânga Nistrului să rămână complet expuși unui regim care le încalcă sistematic drepturile.

În contextul escaladării măsurilor represive din stânga Nistrului, este imperativ ca autoritățile constituționale să reacționeze nu doar prin condamnări formale, ci prin politici publice clare și intervenții concrete. Existența unui teritoriu în care cetățenii nu se pot exprima liber, nu au acces la justiție și sunt deconectați abuziv de la internet trebuie să devină o prioritate strategică în politica națională de reintegrare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.