Egiptul, noua casă de vacanță a moldovenilor – în timp ce turismul local moare încet

Numărul total de vizitatori (turiști și excursioniști) care au apelat la serviciile agențiilor de turism și turoperatorilor a constituit 59,2 mii persoane, în creștere cu 8,7% în primul trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai creșetere a înregistrat-o turismul receptor, cu o creștere de 61,7%, ajungând la 12,6 mii de persoane. Circa 95% dintre vizitatorii străini au fost excursioniști de o zi, iar România rămâne principala sursă de turiști (89,2%), urmată de Italia (2,9%) și Turcia (1,9%). S-a constatat și o creștere a duratei medii a șederii turiștilor străini – de la 4,4 la 4,7 zile.

Turismul emițător, adică moldovenii care călătoresc în străinătate, a crescut cu 11,1%, atingând 34,0 mii de persoane. Cele mai populare destinații au fost Egipt (35,5%), România (25,4%), Turcia (10,3%), Bulgaria, EAU și Italia. Deși numărul călătoriilor a crescut, durata medie a sejurului a scăzut, de la 5,9 la 5,3 zile.

În contrast, turismul intern a înregistrat o scădere considerabilă, de 21,5%, totalizând tot 12,6 mii persoane, dintre care 70% au fost excursioniști. Cele mai active regiuni în organizarea turismului intern au fost municipiul Chișinău (42,4%), urmat de Sud (37,8%) și Centru (19,8%).

În ciuda scăderii turismului intern, încasările agențiilor de turism și turoperatorilor au crescut cu 16,2%, ajungând la 421,3 milioane lei. Cele mai mari venituri provin din: turismul emițător – 378,4 mil. lei (+17,4%), turismul intern – 32,9 mil. lei (+1,5%) și turismul receptor – 10,0 mil. lei (+26,8%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turism #Egipt #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.