Tânărul de 19 ani care urmărește avionul privat al lui Elon Musk pe Twitter spune că miliardarul l-a blocat

01 Feb. 2022, 16:09
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
01 Feb. 2022, 16:09 // Au Bani //  MD Bani

Tânărul de 19 ani care a creat un cont de Twitter pentru a urmări avionul privat al lui Elon Musk a declarat pentru Bloomberg că miliardarul Tesla l-a blocat.

Jack Sweeney a creat contul de Twitter Elon Musk’s Jet în iunie 2020. Contul folosește roboți pentru a colecta date publice de trafic aerian care detaliază mișcările avionului privat al lui Musk.

Potrivit informațiilor, Musk l-a abordat pentru prima dată pe Sweeney la sfârșitul anului trecut și i-a propus  5.000 de dolari pentru a șterge contul, spunând că acesta reprezenta un „risc de securitate”.

Sweeney, care a împărtășit mesajele private pe Twitter schimbate între el și Musk cu Insider, a răspuns cu o ofertă de 50.000 de dolari. Musk a refuzat, spunând că nu e corect să plătească pentru eliminarea contului.

Într-un nou interviu cu Bloomberg, Sweeney a spus că Musk a blocat toate conturile de social media conectate la Sweeney duminică seara.

„Știi, este cam ciudat, el vrea să fie jos și pare că este foarte supărat”, a spus Sweeney pentru Bloomberg.

Sweeney a declarat pentru Insider săptămâna trecută că Musk a introdus unele măsuri pe care el însuși le-a recomandat în timpul conversației lor pe Twitter, care fac mai dificilă urmărirea avionului.

Mai greu, spuse Sweeney, dar nu imposibil.

„Trebuie doar să rezolv asta”, a spus Sweeney pentru Insider.

Sweeney a spus în interviul său cu Insider, realizat săptămâna trecută, că știa că publicarea ofertei lui Musk l-ar putea antagoniza pe miliardar.

„Probabil că va fi enervat”, a spus Sweeney pentru Insider, adăugând: „a mers pe direcția opusă față de mine, așa că de ce nu aș merge pe direcția opusă față de el?”

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.