Tarom spune că „dezumflă” prețurile la biletele Chișinău-București, dar tot pipărate rămân

Compania TAROM anunță, într-un comunicat de presă, că începând cu data de 24 septembrie va introduce mai multe zboruri pe ruta București – Chișinău, extinzându-și astfel oferta și frecvența de zboruri. Prețurile pentru aceste zboruri încep de la 85 de Euro pe segment și includ transportul gratuit a unui bagaj de cală de 23 de kg și a unui bagaj de mână de 8 kg, cu toate taxele incluse, iar serviciul de check-in este oferit gratuit.

Cu această decizie, TAROM răspunde cererii crescute pe ruta Chișinău – București prin adăugarea de zboruri suplimentare. Compania va opera zboruri adiționale în fiecare weekend, ajungând astfel la un total de 21 de zboruri dus-întors pe săptămână între cele două orașe.

Modificările în programul de zbor încep să fie valabile din 24 septembrie, însă biletele pentru noile frecvențe pot fi achiziționate începând cu data de 14 septembrie.

„TAROM este operatorul tradițional care a menținut conexiunea vitală dintre Chișinău și București încă din 1997. Deoarece un număr semnificativ de pasageri utilizează serviciile noastre pentru a se conecta la rețeaua noastră de rute, am decis să le oferim mai multă flexibilitate prin introducerea acestor noi zboruri. Rămânem cea mai bună opțiune pentru această rută, cu toate serviciile incluse în preț și fără costuri ascunse”, a declarat Monica Cramer, director Comercial TAROM.

Pe site-ul companiei am verificat dacă într-adevăr din 24 septembrie prețul biletelor pe direcția Chișinău – București pornește de la 85 de euro. Cel mai ieftin bilet, pentru 25 septembrie, costă 154 de euro la ora 5:25 dimineața, iar pentru cursa de la ora 10 prețul se ridică 245 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #bilet #București #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.