Dezvoltarea învățământului economic din Republica Moldova și România. Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

O nouă ediție a podcastului „Dă sens banilor” vine cu viziuni și soluții pentru o formare profesională în domeniul financiar-economic capabilă să garanteze o economie mai puternică și rezistentă, precum și incluziunea în câmpul muncii.

Invitatul jurnalistei Liliana Barbăroșie este Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) de la București. Această instituție de învățământ superior participă, împreună cu Banca Națională a României (BNR) și Academia de Studii Economice din Republica Moldova (ASEM), la un program lansat recent de Banca Națională a Moldovei (BNM), „Școala finanțelor moderne”, prin care câteva zeci de studenți moldoveni la economie vor merge anual în România pentru instruire și interacțiune cu comunitatea financiar-bancară.

Discuția din cadrul interviului se concentrează pe subiecte ce țin de evoluțiile și performanța învățământului economic din spațiul românesc, interacțiunea acestuia cu mediile academice de la nivel mondial, adaptarea instruirii economice la provocările din lumea economiei reale.

De asemenea, podcastul vine cu noutăți despre programul cu participare celor două bănci centrale și academii economice, dând o dimensiune legăturilor care există între teoria economică și politicile publice din domeniu.

„ Am urmărit, spuneam puțin mai devreme, cu un sentiment nu prea plăcut criza pandemică a covidului. Spun așa și îmi aduc aminte nu cu plăcere cum intram în Academia de Studii Economice, eram singur, parcă intram într-un cimitir. N-aș vrea să mai întâlnesc așa ceva. Nu era țipenie de om. Era o liniște deranjantă pentru mine. Abia am așteptat începutul anului universitar 2022-2023 ca să văd din nou copiii în școală și toatpă zarva care o fac cei tineri când sunt într-un mare număr, destul de mare. Urmăresc ca specialist și criza alimentară și nu o văd cu ochii chiar buni, pentru că este o criză care afectează pe toată lumea, inclusiv pe cei cu venituri mici. Dacă ne uităm, de fapt criza alimentară nu a apărut de ieri, de azi, a apărut de foarte mult timp, după anii 2010 dacă ne uităm pe datele statistice a început creșterea prețurilor. Din punct de vedere al prețurilor, criza alimentară este din acea vreme. La energie nu prea mă pricep și nu aș vrea să mă pronunț, dar la agricultură, dar și industria alimentară pot să spun câteva lucruri. Până la urmă, atât noi, cât și Republica Moldova având potențial agricol bun, cu teren agricol fertil am putea să valorificăm avantajele acestei crize cu un pic de dibăcie și cu producție competitivă pe piață din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, pentru că prețurile produselor agroalimentare au crescut într-atât de mult încât poate să devină o rampă de creștere fantastică pentru țările așa cum le numeam noi înainte – agrare, care sunt considerate ca țări subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Sunt discutabile și chestiile de înlocuitori la alimente, chestiunile pe care le vede și care s-au dezbătut în ultimul timp în România. De exemplu, există potențial suficient de a produce mâncarea pentru noi, cât mai suntem undeva aproape 20 de milioane de locuitori, cât și pentru export, dar încă o dată, trebuie să existe programe de dezvoltare și de susținere a agriculturii în favoarea fermierului, nu în favoarea celorlalți participanți de pe filiera produsă”.

La rubrica „Bani pe scurt”, rectorul ASE a vorbit despre problemele din economia mondială, dar și care sunt dificultățile din învățământul economic, la fel acesta a explicat rolul și nevoia educației financiare.

Interviul complet poate fi urmărit mai jos.

#ASE #invatamant #rector #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.