The Telegraph: Cele trei mari greșeli făcute de Putin care i-au transformat invazia într-un dezastru

16 Mart. 2022, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2022, 11:52 // Actual //  bani.md

Invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să ducă la capturarea țării conform planului, printr-un blitzkrieg de două zile. La mai mult de două săptămâni de la lansarea invaziei, Rusia nu a capturat decât un oraș, Herson, și, chiar și acolo, faptul că populația continuă să protesteze în stradă împiedică o ocupație în toată puterea cuvântului, scrie The Telegraph.

Putin și-a făcut niște calcule greșite

Prima lui greșeală se referă la poporul rus. Invadarea Ucrainei nu va genera niciodată același nivel de susținere publică pe care l-a suscitat în 2014 anexarea Crimeei, care e profund integrată în mitologia gloriei imperiale a Rusiei.

Susținerea publică pentru anexarea Crimeei a rămas la un nivel stabil de 85% în ultimii opt ani, fiind susținută până și de liderul opoziției Aleksei Navalnîi.

Protestele din Rusia iau amploare și vor continua să crească pe măsură ce informațiile privind numărul ridicat al celor morți în luptă se vor infiltra în țară. În anii ’80 URSS, deși stat totalitar, a fost incapabilă să împiedice intrarea în țară a informațiilor despre soldații morți în Afganistan.

În ciuda controlului asupra televiziunilor și a închiderii rețelelor sociale, Rusia contemporană va avea chiar și mai puțin succes în această privință. O masă critică a rușilor va afla în cele din urmă despre crimele de război comise de Putin în Ucraina, inclusiv bombardarea și distrugerea unor spitale, ceea ce va duce la instabilitate politică.

A doua greșeală a lui Putin este negarea de sorginte naționalist-țaristă a existenței unei Ucraine independente și a unui popor ucrainean distinct, de unde și convingerea lui eronată că ucrainenii sunt „rușii mici” [naționaliștii ruși numesc uneori Ucraina „Rusia Mică” – n.trad.], care ar trebui să-i aclame pe „eliberatorii” ruși.

Din contră, ucrainenii au întâmpinat armata rusă cu diverse tipuri de rachete și cu drone Bayraktar TB2. Pierderile suferite de ruși pe front în numai două săptămâni de invazie le depășesc pe cele suferite de SUA în mai mult de opt ani în Irak și în 20 de ani în Afganistan. Numărul rușilor morți se apropie cu repeziciune de cifra de 15.000 – totalul pierderilor sovietice în cei opt ani de ocupație a Afganistanului.

Kremlinul nu este neegalat în ignoranța lui, întrucât nici un politician, universitar ori analist rus nu înțelege Ucraina. Kremlinul nu și-a însușit lecțiile lui 2014, când tentativele sale de a separa sud-estul Ucrainei de restul țării au eșuat; Rusia a fost nevoită să invadeze în două rânduri pentru a-și salva interpușii din Donbas de la înfrângere.

Invazia lui Putin și crimele de război au distrus sentimentele rusofile

Invazia lui Putin și crimele de război barbare împotriva civililor nevinovați au distrus orice sentimente rusofile vor mai fi persistat după 2014. Astăzi în Ucraina nu mai există rusofili. O marionetă rusofilă [instalată la Kiev – n.trad.] nu ar mai avea nici un fel de legitimitate și ar ține ocupată jumătate din armata Rusiei, confruntată cu o mișcare de rezistență populară generalizată și sprijinită de livrări de armament din Occident.

A treia greșeală a lui Putin a fost să creadă că Vestul va fi dezbinat și va impune iarăși sancțiuni superficiale, ca în 2014. Replica Occidentului a fost unitară și a impus sancțiuni schiloditoare, cum n-a mai resimțit până acum decât Iranul. Aproape 300 de companii occidentale s-au retras din Rusia.

Livrările de armament modern în cantități considerabile către Ucraina din partea NATO și a altora reprezintă cea mai mare operațiunea occidentală din toate vremurile. NATO a avertizat Rusia că orice atac asupra rutelor est-europene de aprovizionare a Ucrainei va activa Articolul 5.

Regatul Unit va furniza sisteme antiaeriene Star Streak. Berlinul a închis gazoductul Nord Stream 2, și-a abrogat – ca și Suedia – politica de a nu livra arme în zone de conflict și și-a mărit cheltuielile militare până la obiectivul NATO de 2% din PIB.

UE, pentru prima dată în istoria ei, finanțează livrări de armament către Ucraina. Până și China începe să se delimiteze de Rusia, cu care sperase să încheie o alianță anti-occidentală. Între timp, sancțiunile vestice vor izola complet Rusia de economia globală, îi vor reduce PIB-ul cu 5% anul acesta și vor duce la un faliment și crah similare ca magnitudine cu cele din 1998.

Cele trei erori de calcul făcute de el demonstrează că e o greșeală ca Putin să fie considerat un maestru al strategiei. Dictatorul de la Kremlin este pur și simplu încă unul dintr-un lung șir de dictatori obtuzi care nu-și înțeleg deloc propria țară, pe cele vecine ori Occidentul.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.