The Telegraph: Cele trei mari greșeli făcute de Putin care i-au transformat invazia într-un dezastru

16 Mart. 2022, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mart. 2022, 11:52 // Actual //  bani.md

Invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să ducă la capturarea țării conform planului, printr-un blitzkrieg de două zile. La mai mult de două săptămâni de la lansarea invaziei, Rusia nu a capturat decât un oraș, Herson, și, chiar și acolo, faptul că populația continuă să protesteze în stradă împiedică o ocupație în toată puterea cuvântului, scrie The Telegraph.

Putin și-a făcut niște calcule greșite

Prima lui greșeală se referă la poporul rus. Invadarea Ucrainei nu va genera niciodată același nivel de susținere publică pe care l-a suscitat în 2014 anexarea Crimeei, care e profund integrată în mitologia gloriei imperiale a Rusiei.

Susținerea publică pentru anexarea Crimeei a rămas la un nivel stabil de 85% în ultimii opt ani, fiind susținută până și de liderul opoziției Aleksei Navalnîi.

Protestele din Rusia iau amploare și vor continua să crească pe măsură ce informațiile privind numărul ridicat al celor morți în luptă se vor infiltra în țară. În anii ’80 URSS, deși stat totalitar, a fost incapabilă să împiedice intrarea în țară a informațiilor despre soldații morți în Afganistan.

În ciuda controlului asupra televiziunilor și a închiderii rețelelor sociale, Rusia contemporană va avea chiar și mai puțin succes în această privință. O masă critică a rușilor va afla în cele din urmă despre crimele de război comise de Putin în Ucraina, inclusiv bombardarea și distrugerea unor spitale, ceea ce va duce la instabilitate politică.

A doua greșeală a lui Putin este negarea de sorginte naționalist-țaristă a existenței unei Ucraine independente și a unui popor ucrainean distinct, de unde și convingerea lui eronată că ucrainenii sunt „rușii mici” [naționaliștii ruși numesc uneori Ucraina „Rusia Mică” – n.trad.], care ar trebui să-i aclame pe „eliberatorii” ruși.

Din contră, ucrainenii au întâmpinat armata rusă cu diverse tipuri de rachete și cu drone Bayraktar TB2. Pierderile suferite de ruși pe front în numai două săptămâni de invazie le depășesc pe cele suferite de SUA în mai mult de opt ani în Irak și în 20 de ani în Afganistan. Numărul rușilor morți se apropie cu repeziciune de cifra de 15.000 – totalul pierderilor sovietice în cei opt ani de ocupație a Afganistanului.

Kremlinul nu este neegalat în ignoranța lui, întrucât nici un politician, universitar ori analist rus nu înțelege Ucraina. Kremlinul nu și-a însușit lecțiile lui 2014, când tentativele sale de a separa sud-estul Ucrainei de restul țării au eșuat; Rusia a fost nevoită să invadeze în două rânduri pentru a-și salva interpușii din Donbas de la înfrângere.

Invazia lui Putin și crimele de război au distrus sentimentele rusofile

Invazia lui Putin și crimele de război barbare împotriva civililor nevinovați au distrus orice sentimente rusofile vor mai fi persistat după 2014. Astăzi în Ucraina nu mai există rusofili. O marionetă rusofilă [instalată la Kiev – n.trad.] nu ar mai avea nici un fel de legitimitate și ar ține ocupată jumătate din armata Rusiei, confruntată cu o mișcare de rezistență populară generalizată și sprijinită de livrări de armament din Occident.

A treia greșeală a lui Putin a fost să creadă că Vestul va fi dezbinat și va impune iarăși sancțiuni superficiale, ca în 2014. Replica Occidentului a fost unitară și a impus sancțiuni schiloditoare, cum n-a mai resimțit până acum decât Iranul. Aproape 300 de companii occidentale s-au retras din Rusia.

Livrările de armament modern în cantități considerabile către Ucraina din partea NATO și a altora reprezintă cea mai mare operațiunea occidentală din toate vremurile. NATO a avertizat Rusia că orice atac asupra rutelor est-europene de aprovizionare a Ucrainei va activa Articolul 5.

Regatul Unit va furniza sisteme antiaeriene Star Streak. Berlinul a închis gazoductul Nord Stream 2, și-a abrogat – ca și Suedia – politica de a nu livra arme în zone de conflict și și-a mărit cheltuielile militare până la obiectivul NATO de 2% din PIB.

UE, pentru prima dată în istoria ei, finanțează livrări de armament către Ucraina. Până și China începe să se delimiteze de Rusia, cu care sperase să încheie o alianță anti-occidentală. Între timp, sancțiunile vestice vor izola complet Rusia de economia globală, îi vor reduce PIB-ul cu 5% anul acesta și vor duce la un faliment și crah similare ca magnitudine cu cele din 1998.

Cele trei erori de calcul făcute de el demonstrează că e o greșeală ca Putin să fie considerat un maestru al strategiei. Dictatorul de la Kremlin este pur și simplu încă unul dintr-un lung șir de dictatori obtuzi care nu-și înțeleg deloc propria țară, pe cele vecine ori Occidentul.

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!