Tofan, despre cum a încercat să vândă țigări în Olanda: „Eram un student foarte sărac și voiam să câștig 10 euro”

04 Sept. 2026, 14:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2026, 14:28 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan a relatat, într-un discurs improvizat, la aniversara a 35 de ani de la înființarea Serviciului Vamal,  o experiență din perioada studenției sale în Olanda, când a încercat să câștige bani din diferența de preț la țigări dintre Republica Moldova și Rotterdam. Episodul a fost folosit de șeful Guvernului pentru a explica cum vede rolul instituțiilor de control și modul în care acestea ar trebui să distingă între abuzurile grave și greșelile minore.

Tofan a spus că, fiind student și având resurse financiare limitate, a cumpărat două cartușe de țigări și le-a pus la vânzare pe un site de anunțuri din Olanda.

„Eram student sărac în Olanda, dar foarte sărac. Și ca fiecare student sărac încercam să-mi fac niște bani. M-am uitat care-i prețul țigărilor la Rotterdam, prețul țigărilor în Moldova. Am cumpărat două cartușe, le-am pus pe un site de anunțuri în Olanda”, a povestit premierul.

La scurt timp, acesta a fost contactat de autoritățile vamale olandeze.

„Două zile mai târziu am fost contactat din biroul Vamal. Au venit la mine acasă, m-au întrebat de anunțul meu, m-au întrebat dacă am un depozit undeva. M-au rugat să vadă subsolul casei. Era o cameră de cămin, adică nici n-avea subsol”, a relatat Tofan.

Potrivit premierului, discuția cu reprezentanții Vămii a durat aproximativ zece minute, iar aceștia au ajuns la concluzia că nu aveau în față un contrabandist, ci un student care încercase să obțină un câștig modest.

„Au înțeles că nu sunt eu contrabandist, dar sunt student amărât care a încercat și el să câștige 10 euro. Și m-au lăsat să plec”, a spus Tofan.

Șeful Guvernului afirmă că experiența i-a rămas în memorie tocmai datorită modului în care au acționat funcționarii olandezi.

„Mi-am spus că uite totuși cât de exigent, dar și respectuos poate să fie un serviciu public. Nu au insistat să-mi dea o amendă. Au înțeles că era un student care a călcat puțin pe alături și m-au lăsat să plec”, a declarat premierul.

Tofan a folosit exemplul pentru a transmite că instituțiile de control ar trebui să-și concentreze resursele asupra cazurilor cu risc ridicat și a abuzurilor, fără a trata cu aceeași rigiditate orice abatere minoră.

„Eu cred că acesta este scopul unui serviciu public, mai ales al unui serviciu de control. Acolo unde este risc mare, unde este abuz, să intervii. Acolo unde sunt mici greșeli, să fii mai tolerant”, a spus premierul.

Potrivit lui Tofan, una dintre provocările pentru instituțiile din Republica Moldova este să evite concentrarea excesivă asupra procedurilor și să acorde o atenție mai mare riscurilor reale și gravității faptelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 15:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 15:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.