Moldova scapă de noile suprataxe ale SUA, în timp ce UE și alte zeci de economii sunt taxate

Republica Moldova nu a fost inclusă în noul regim de suprataxe comerciale introdus de Statele Unite în baza Secțiunii 301 a legislației comerciale americane, după expirarea tarifului temporar general de 10% aplicat importurilor timp de 150 de zile, potrivit Oficiului Reprezentantului Comercial al Statelor Unite.

Casa Albă a introdus, începând cu 24 februarie 2026, o suprataxă generală de 10% pentru anumite importuri, măsură instituită pentru o perioadă de 150 de zile. Proclamația prezidențială stabilea că aceasta urma să rămână în vigoare până la 24 iulie 2026, dacă nu intervenea o prelungire prin lege.

În paralel, Oficiul Reprezentantului Comercial al SUA, USTR, a lansat investigații în baza Secțiunii 301 împotriva a 60 de economii, vizând lipsa unor interdicții eficiente asupra importurilor de bunuri produse prin muncă forțată.

La 23 iulie, USTR a anunțat măsurile finale: tarife suplimentare de 10% sau 12,5%, în funcție de economia vizată și de categoria de produse. Autoritatea americană precizează că tariful de 10% este aplicat unor parteneri care au adoptat sau s-au angajat să adopte interdicții privind importurile de bunuri produse prin muncă forțată, în timp ce pentru alte economii rata este de 12,5%.

Republica Moldova nu figurează între cele 60 de economii vizate de investigație și, implicit, nu este supusă acestei suprataxe comerciale suplimentare.

Acest lucru nu înseamnă însă că toate produsele moldovenești intră în Statele Unite cu taxă vamală zero. În funcție de categoria de produs, continuă să se aplice taxele vamale americane obișnuite prevăzute în nomenclatorul tarifar al SUA. Avantajul Republicii Moldova constă în faptul că peste aceste taxe nu se adaugă noua suprataxă impusă în baza Secțiunii 301.

În același timp, Washingtonul desfășoară un alt set de investigații comerciale privind supracapacitatea structurală de producție. Potrivit USTR, acestea vizează 16 economii: China, Uniunea Europeană, Singapore, Elveția, Norvegia, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, Thailanda, Coreea de Sud, Vietnam, Taiwan, Bangladesh, Mexic, Japonia și India. Nici în această listă Republica Moldova nu este inclusă.

Poziția favorabilă a Chișinăului vine în contextul în care Republica Moldova a făcut la rândul său un pas important în relația comercială cu Statele Unite. Potrivit KPMG SUA, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Legea nr. 69, prin care, începând cu 1 iulie 2026, au fost eliminate taxele vamale pentru majoritatea bunurilor originare din Statele Unite.

Facilitatea se aplică cu prezentarea certificatului de origine și nu vizează anumite categorii agricole sensibile, printre care unele tipuri de carne, produse lactate și zahăr.

Astfel, Republica Moldova a eliminat taxele pentru cea mai mare parte a importurilor americane, în timp ce Statele Unite nu au inclus Moldova în noul regim de suprataxe comerciale aplicat zecilor de parteneri investigați.

Totuși, din documentele publice americane consultate nu rezultă că excluderea Republicii Moldova din regimul Section 301 ar fi fost acordată explicit în schimbul eliminării tarifelor pentru produsele americane. Sursele oficiale ale SUA confirmă separat cele două evoluții, dar nu stabilesc public o legătură cauzală directă între ele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.