Moldova scapă de noile suprataxe ale SUA, în timp ce UE și alte zeci de economii sunt taxate

04 Sept. 2026, 13:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2026, 13:50 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu a fost inclusă în noul regim de suprataxe comerciale introdus de Statele Unite în baza Secțiunii 301 a legislației comerciale americane, după expirarea tarifului temporar general de 10% aplicat importurilor timp de 150 de zile, potrivit Oficiului Reprezentantului Comercial al Statelor Unite.

Casa Albă a introdus, începând cu 24 februarie 2026, o suprataxă generală de 10% pentru anumite importuri, măsură instituită pentru o perioadă de 150 de zile. Proclamația prezidențială stabilea că aceasta urma să rămână în vigoare până la 24 iulie 2026, dacă nu intervenea o prelungire prin lege.

În paralel, Oficiul Reprezentantului Comercial al SUA, USTR, a lansat investigații în baza Secțiunii 301 împotriva a 60 de economii, vizând lipsa unor interdicții eficiente asupra importurilor de bunuri produse prin muncă forțată.

La 23 iulie, USTR a anunțat măsurile finale: tarife suplimentare de 10% sau 12,5%, în funcție de economia vizată și de categoria de produse. Autoritatea americană precizează că tariful de 10% este aplicat unor parteneri care au adoptat sau s-au angajat să adopte interdicții privind importurile de bunuri produse prin muncă forțată, în timp ce pentru alte economii rata este de 12,5%.

Republica Moldova nu figurează între cele 60 de economii vizate de investigație și, implicit, nu este supusă acestei suprataxe comerciale suplimentare.

Acest lucru nu înseamnă însă că toate produsele moldovenești intră în Statele Unite cu taxă vamală zero. În funcție de categoria de produs, continuă să se aplice taxele vamale americane obișnuite prevăzute în nomenclatorul tarifar al SUA. Avantajul Republicii Moldova constă în faptul că peste aceste taxe nu se adaugă noua suprataxă impusă în baza Secțiunii 301.

În același timp, Washingtonul desfășoară un alt set de investigații comerciale privind supracapacitatea structurală de producție. Potrivit USTR, acestea vizează 16 economii: China, Uniunea Europeană, Singapore, Elveția, Norvegia, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, Thailanda, Coreea de Sud, Vietnam, Taiwan, Bangladesh, Mexic, Japonia și India. Nici în această listă Republica Moldova nu este inclusă.

Poziția favorabilă a Chișinăului vine în contextul în care Republica Moldova a făcut la rândul său un pas important în relația comercială cu Statele Unite. Potrivit KPMG SUA, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Legea nr. 69, prin care, începând cu 1 iulie 2026, au fost eliminate taxele vamale pentru majoritatea bunurilor originare din Statele Unite.

Facilitatea se aplică cu prezentarea certificatului de origine și nu vizează anumite categorii agricole sensibile, printre care unele tipuri de carne, produse lactate și zahăr.

Astfel, Republica Moldova a eliminat taxele pentru cea mai mare parte a importurilor americane, în timp ce Statele Unite nu au inclus Moldova în noul regim de suprataxe comerciale aplicat zecilor de parteneri investigați.

Totuși, din documentele publice americane consultate nu rezultă că excluderea Republicii Moldova din regimul Section 301 ar fi fost acordată explicit în schimbul eliminării tarifelor pentru produsele americane. Sursele oficiale ale SUA confirmă separat cele două evoluții, dar nu stabilesc public o legătură cauzală directă între ele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.