TOP 5 cele mai frecvente greșeli la examenul auto, proba practică

Cele mai frecvente greșeli la examenul auto

(Ne) semnalizarea sau semnalizarea incorectă a direcţiei de mers;

(Ne) sincronizarea acţiunilor la demarare/accelerare/frânare: adaptarea incorectă a treptelor de viteză la viteza de deplasare, folosirea incorectă a dispozitivelor de comandă, acţionarea incorectă a volanului (o singură penalizare);

Pierderea controlului asupra vehiculului şi/sau intervenţia examinatorului pentru a evita un pericol iminent sau producerea unui accident rutier; manifestări ale candidatului care provoacă perturbarea examenului;

(Ne) respectarea semnalizării rutiere, a indicatoarelor sau marcajelor rutiere;

(Ne) încadrarea în limitele benzilor de circulaţie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Potrivit ASP, de la începutul anului și până în prezent, la proba teoretică s-au înregistrat 41.346 de persoane, dintre care 21.862 au susținut proba din prima tentativă (rata de promovare fiind de 52,9%.) La proba practică s-au înregistrat 36.182, dintre care 8.627 de persoane au susţinut examenul din prima tentativă (rata de promovare a probei practice de examen din prima tentativă – 23,8%).

În anul 2021, la proba teoretică s-au înregistrat 58.266 de persoane, dintre care 32.492 – au susţinut examenul din prima tentativă (rata de promovare a probei teoretice de examen din prima tentativă – 55,8%). La proba practică s-au înregistrat 53.405 de persoane, dintre care 7.656 de persoane au susţinut examenul din prima tentativă (rata de promovare a probei practice de examen din prima tentativă – 14,3%).

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.