Topul băncilor din Moldova după valoarea depozitelor la termen. Cine domină piața

La sfârșitul lunii iulie valoarea totală a depozitelor la termen în monedă națională a constituit 21,1 miliarde de lei cu 2% mai mult față de luna similară a anului 2021, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

1. BC „Maib” S.A.

maib este banca comercială cu cele mai mari depozite. Potrivit BNM, băncii îi revin 7,2 miliarde de lei.

2. BC „Moldindconbank” S.A.

Pe locul doi se află Moldindconbank, cu valoarea depozitelor de 4,9 miliarde de lei.

3. OTP Bank S.A.

OTP Bank se află pe loc trei în clasament, cu depozite la termen cu dobândă fixă în valoare de 3 miliarde de lei.

4. B.C. „VICTORIABANK” S.A.

Victoriabank deține depozite la termen cu dobândă fixă în valoare de 2,4 miliarde de lei.

5. „FinComBank” S.A.

Topul este completat de FinComBank, care deține depozite în valoare de 870 de milioane de lei.

6. B.C. „EXIMBANK” S.A.

Conform raportului publicat de BNM, Eximbank are depozite de peste 662,9 milioane de lei.

7. B.C. „COMERTBANK” S.A.

Pe locul 7 în clasament se regăsește ComertBank cu 494,5 milioane de lei.

8. B.C. „ENERGBANK” S.A.

Energbank deține depozite în valoare de 439,3 milioane de lei.

9. B.C. „ProCredit Bank” S.A.

Spre sfârșitul topului se regăsește ProCredit Bank, care are depozite de 400,1 milioane de lei.

10. BC „EuroCreditBank” S.A.

EuroCreditBank deține depozite în valoare de 359,1 milioane de lei.

11. BCR Chisinau S.A.

Banca cu cele mai mici depozite este BCR Chisinău, valoarea depozitelor fiind de 202,6 milioane de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.