Transelectrica dă undă verde unei linii electrice strategice: Conexiunea crucială între cele două maluri ale Prutului

Transelectrica, operatorul sistemului energetic național din România, a demarat procedura de contractare a lucrărilor pentru construcția unei linii electrice esențiale pentru securitatea energetică a României și Republicii Moldova. Proiectul beneficiază de o finanțare nerambursabilă de peste 492 milioane lei, asigurată prin Fondul de Modernizare al Uniunii Europene, alimentat din vânzarea certificatelor de emisii de CO2.

Noua linie electrică aeriană (LEA) de 400 kV Suceava-Gădălin are un rol crucial în consolidarea capacității de transfer energetic între România și Republica Moldova. Contractul va avea o durată de 69 de luni, incluzând 3 luni pentru proiectare, 18 luni pentru obținerea avizelor și autorizațiilor, iar execuția propriu-zisă a lucrărilor va dura 48 de luni.

Proiectul face parte din Planul de dezvoltare pe 10 ani al Transelectrica, fiind necesar pentru racordarea parcurilor eoliene din zona Moldovei, dar și pentru transportul energiei regenerabile și nucleare din Dobrogea către vestul României, unde există un deficit de producție. În plus, linia va contribui la închiderea inelului de 400 kV între Moldova și Ardeal și la dezvoltarea interconectării sistemelor energetice din România și Republica Moldova, prin extinderea până la Bălți, scrie newstream.md.

Această investiție reprezintă un pas major în direcția asigurării stabilității și securității energetice în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie #Transelectrica #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.