VIDEO Istoria României în Uniunea Europeană şi cum a crescut nivelul de trai al vecinilor noştri

Cu o populație de peste 19 milioane de locuitori, România este țara din estul Europei cunoscută pentru legenda Contelui Dracula și satele transilvanene. Țara și-a început drumul către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, însă oficial, a depus cererea de aderare la Uniune în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte șase state.

Aderarea României la UE a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Începând cu 31 martie 2024, România este stat membru al spațiului Schengen.

Integrarea României în structurile Uniunii au prezentat mai multe avantaje. Țara s-a integrat într-o piață în care mărfurile puteau și pot circula liber, iar oamenii pot călători în orice țară, la care până la aderare nu aveau acces. În anul aderării la UE, PIB-ul României era de aproximativ 124 miliarde de euro. Către anul 2022, PIB-ul a crescut la aproximativ 286 miliarde de euro, o creștere spectaculoasă din punct de vedere economic. S-au majorat extrem de mult și salariile cetățenilor. De la 350 de euro, cât primeau în 2007, la 1.200 de euro în 2022.

În România, asemeni situației din Bulgaria, un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană nu a fost organizat. Legislația internă nu presupunea o asemene consultare. Din 2003, obiectivele aderării la UE și NATO erau înscrise în Constituție, Parlamentul era unitar în această privință, iar sprijinul popular pentru aderare era extrem de ridicat.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru #UE #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.