Trucul pentru a îmbunătăți semnalul WiFi. Cum activezi ciclul de putere al modemului

De ce scad performanțele router-ului WiFi

În linii mari, routerul funcționează la fel ca celelalte gadget-uri inteligente care au devenit între timp aproape indispensabile cotidianului. La fel ca un smartphone, tabletă sau lap-top, modemul de WiFi este echipat un procesor central, o mică memorie și un sistem de operare care permite funcționarea corectă a componentelor.

Specialiștii din IT recomandă utilizatorilor de PC-uri ca la un anumit interval să sțeargă datele din memoria cahce. O opțiune simplă care poate fi accesată din opțiunile navigatorului. Memoria cache reduce semnificativ timpul de răspuns al calculatorului, chiar dacă procesorul este de ultimă generație.

Routerul WiFi cu sau fără control parental stochează memoria cache și informațiile din rețea exact ca un calculator de birou. Dacă viteza internetului scade în mod inexplicabil este posibil ca în memoria cache să se fi stocat o eroare.

Pe lângă faptul că viteza internetului scade considerabil, eroarea respectivă poate deteriora routerul și într-un final poate duce la întreruperea conexiunilor la internet.

„Cu routerele pornite și care funcționează în mod obișnuit 24 de ore din 24, 7 zile din 7, e normal să se supraîncalzească aparatul. Avem tendința de a le solicita mai mult, decât majoritatea celorlalte dispozitive electronice personale. Probabil că singura excepție sunt telefoanele noastre mobile”, au explicat tehnicienii.

Prin urmare, specialiștii recomandă repornierea modemului în fiecare zi. Este un truc care permite ștergerea memoriei pe termen scurt (cache) a dispozitivului. Un truc pe care specialiștii îl numesc ciclu de putere.

„Acest lucru este uneori numit ciclu de putere. Repornirea routerului curăță memoria pe termen scurt a dispozitivului (numită și „cache”) pentru ca acesta să funcționeze mai bine. De asemenea, permite routerului să reselecteze canalul cel mai puțin aglomerat pentru fiecare frecvență. Ceea ce înseamnă automat și o conexiune mai puternică la dispozitivele voastre.”, au explicat experții.

Ciclul de putere poate fi obținut prin deconectarea de la priză sau prin oprirea modemului de la butonul on/off. Repornirea modemului și conectarea dispozitivului la rețea se face după un minut de așteptare. Reconectarea la rețea nu ar trebui să dureze mai mult de câteva minute, potrivit portalului wired.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Majorarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 miliarde de lei nu va însemna neapărat că Guvernul va cheltui efectiv toți banii prevăzuți, susține economistul Veaceslav Ioniță. În cadrul interviului „Contrasens” de la publicația ZIUA, acesta a declarat că deficitul apropiat de 6% din PIB va fi, cel mai probabil, mai mic la final de an, însă nu datorită unei situații mai bune a finanțelor publice, ci pentru că o parte dintre cheltuieli nu vor fi executate.

„Înseamnă grav, dar n-o să fie grav. N-o să se execute”, a spus Ioniță, referindu-se la deficitul bugetar.

Economistul susține că Guvernul va prioritiza plățile obligatorii, precum salariile profesorilor și compensațiile pentru perioada rece a anului, în timp ce investițiile și alte programe vor fi amânate sau reduse.

„Va fi executată plata pentru profesori. Vor fi executate plățile pentru perioada rece a anului. Nu vor fi executate investițiile și nu va fi executat Fondul Rutier și nu vor fi executate altele”, a declarat acesta.

Potrivit lui Ioniță, problema deficitului bugetar a devenit una structurală. Dacă în trecut deficitul se situa, în medie, la circa 2% din PIB, în ultimii ani acesta a ajuns la 5-6% din PIB.

„Din 2020, cu excepția anului 2021, la noi deficitul bugetar este de peste două ori mai mare decât media din ultimii ani”, a explicat economistul.

El afirmă că, în ultimii șapte ani, statul ar fi cheltuit cu aproximativ 95 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

„Noi, în șapte ani de zile, am cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. (…) Ultimii șapte ani de zile noi trăim pe datorii”, a spus Ioniță.

Economistul atrage atenția și asupra creșterii datoriei publice, pe care o estimează la peste 150 de miliarde de lei, precum și asupra costurilor tot mai mari pentru deservirea acesteia.

Potrivit lui, până în ultimii ani o parte importantă a deficitului era acoperită din granturi și împrumuturi externe relativ ieftine, inclusiv prin programele Fondului Monetar Internațional. În prezent, însă, această sursă de finanțare s-ar fi redus considerabil.

Ioniță susține că relația cu FMI s-a deteriorat, iar Uniunea Europeană ar fi preluat o parte importantă a finanțării Republicii Moldova în 2024 și 2025. El afirmă însă că granturile externe au ajuns acum la un nivel foarte redus.

„Granturile, astăzi, la noi au ajuns la un minimum rușinos”, a declarat economistul.

În estimările sale, granturile ar reprezenta în prezent aproximativ 0,4% din PIB, față de niveluri mult mai ridicate în anii anteriori.

Ioniță consideră că o altă problemă este capacitatea redusă a autorităților de a pregăti proiecte de dezvoltare care să atragă finanțări europene. El susține că o parte importantă a sprijinului extern primit în ultimii ani a fost determinată de contextul geopolitic, energetic și electoral, și nu de existența unor proiecte majore de investiții.

„Noi capacitatea de a genera proiecte nu avem. Toate granturile pe care le-am obținut le-am obținut doar motivate politic din Uniunea Europeană”, a afirmat economistul.

În opinia sa, Republica Moldova ar avea nevoie, pentru modernizarea infrastructurii și apropierea de standardele Uniunii Europene, de investiții anuale echivalente cu 7-10% din PIB, ceea ce ar însemna aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Pe fondul reducerii finanțării externe, statul este obligat să se împrumute tot mai mult de pe piața internă, unde costurile au crescut.

„Finanțarea pe intern s-a scumpit. Era 9%, acum e 10,2%, 10,3%, 10,4%”, a spus Ioniță.

Economistul susține că aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități pentru buget, întrucât o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată spre plata dobânzilor și refinanțarea datoriilor vechi.

În același timp, Ioniță atrage atenția asupra contradicției dintre angajamentul de reducere a deficitului și decizia actuală de majorare a acestuia.

„Avem deficitul 5%, trebuie să-l reducem la 3% și îl creștem la 6%”, a ironizat economistul.

În opinia sa, dacă finanțarea externă nu va reveni la nivelurile anterioare, Guvernul va avea doar două variante: să se împrumute mai scump pe piața internă sau să reducă cheltuielile planificate. Ioniță consideră că scenariul cel mai probabil este neexecutarea unei părți importante a investițiilor prevăzute în buget.

#deficit #buget #bani