Turcia interzice importurile de grâu pentru a proteja producătorii locali

Ministerul Agriculturii din Turcia a anunțat vineri că, începând cu data de 21 iunie și până cel puțin pe 15 octombrie, vor fi interzise importurile de grâu. Decizia a fost luată pentru a proteja producătorii locali de fluctuațiile prețurilor, a asigura achizițiile interne de materii prime și a crea o piață favorabilă pentru producători, scrie marketscreener.com.

Interdicția ar putea fi prelungită și după 15 octombrie, în funcție de condițiile de pe piață la acea dată, a precizat Ministerul Agriculturii din Ankara.

Anunțul a provocat scăderi ale cotațiilor la grâu pe bursele internaționale. Pe Chicago Board of Trade (CBOT), cel mai tranzacționat contract la grâu a scăzut cu 2,1%, ajungând la 6,26 dolari per bushel în jurul orei 09:35 GMT. La bursa Euronext, contractul futures la grâu cu livrare în septembrie a scăzut cu 4,1%, până la 241 euro pe tonă, atingând cel mai redus nivel din ultima lună.

Turcia este o piață cheie pentru grâul din regiunea Mării Negre, în special pentru cel rusesc. Absența cererii din partea Turciei ar putea intensifica concurența pe alte piețe de export. „Cel mai probabil, Rusia va avea cel mai mult de pierdut de pe urma acestei decizii. Rusia furnizează între 60-75% din importurile de grâu ale Turciei și această interdicție se pare că va intra în vigoare tocmai când noua recoltă a Rusiei trebuie vândută. Dacă grâul rusesc nu mai poate fi vândut în Turcia, va trebui să fie oferit în alte părți la prețuri mici, ceea ce ar putea însemna că alți importatori din Orientul Mijlociu, Africa și Asia vor beneficia”, a explicat un trader german de cereale.

De asemenea, Ministerul Agriculturii din Ankara a anunțat că exporturile de făină produsă din grâul cultivat local, interzise din septembrie 2018, vor fi permise din nou, iar exporturile de orz și grâu dur se vor putea derula pe baza unei licențe de export și într-un mod controlat.

Conform datelor Consiliului Internațional al Cerealelor, Turcia urmează să importe 12 milioane tone de cereale în sezonul 2024/25, dintre care 8,5 milioane tone de grâu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #import #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.