Turcia interzice importurile de grâu pentru a proteja producătorii locali

Ministerul Agriculturii din Turcia a anunțat vineri că, începând cu data de 21 iunie și până cel puțin pe 15 octombrie, vor fi interzise importurile de grâu. Decizia a fost luată pentru a proteja producătorii locali de fluctuațiile prețurilor, a asigura achizițiile interne de materii prime și a crea o piață favorabilă pentru producători, scrie marketscreener.com.

Interdicția ar putea fi prelungită și după 15 octombrie, în funcție de condițiile de pe piață la acea dată, a precizat Ministerul Agriculturii din Ankara.

Anunțul a provocat scăderi ale cotațiilor la grâu pe bursele internaționale. Pe Chicago Board of Trade (CBOT), cel mai tranzacționat contract la grâu a scăzut cu 2,1%, ajungând la 6,26 dolari per bushel în jurul orei 09:35 GMT. La bursa Euronext, contractul futures la grâu cu livrare în septembrie a scăzut cu 4,1%, până la 241 euro pe tonă, atingând cel mai redus nivel din ultima lună.

Turcia este o piață cheie pentru grâul din regiunea Mării Negre, în special pentru cel rusesc. Absența cererii din partea Turciei ar putea intensifica concurența pe alte piețe de export. „Cel mai probabil, Rusia va avea cel mai mult de pierdut de pe urma acestei decizii. Rusia furnizează între 60-75% din importurile de grâu ale Turciei și această interdicție se pare că va intra în vigoare tocmai când noua recoltă a Rusiei trebuie vândută. Dacă grâul rusesc nu mai poate fi vândut în Turcia, va trebui să fie oferit în alte părți la prețuri mici, ceea ce ar putea însemna că alți importatori din Orientul Mijlociu, Africa și Asia vor beneficia”, a explicat un trader german de cereale.

De asemenea, Ministerul Agriculturii din Ankara a anunțat că exporturile de făină produsă din grâul cultivat local, interzise din septembrie 2018, vor fi permise din nou, iar exporturile de orz și grâu dur se vor putea derula pe baza unei licențe de export și într-un mod controlat.

Conform datelor Consiliului Internațional al Cerealelor, Turcia urmează să importe 12 milioane tone de cereale în sezonul 2024/25, dintre care 8,5 milioane tone de grâu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #import #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognozele privind ritmul de creștere al economiei ruse. Potrivit noii evaluări publicate în luna ianuarie, produsul intern brut al Rusiei va crește în 2026 cu doar 0,8%, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin decât estimarea din octombrie și cu 0,4 puncte procentuale sub prognoza avansată de FMI în ianuarie 2025.

Astfel, economia rusă va crește în acest an de patru ori mai lent decât economia globală (+3,3%) și de trei ori mai lent decât economia SUA (+2,4%). Comparativ cu China, unde FMI anticipează un avans de 4,5%, Rusia va rămâne în urmă de 5,6 ori, iar față de India – de opt ori. Dintre marile economii ale lumii, un ritm de creștere mai slab decât cel al Rusiei este prognozat doar pentru Japonia (+0,7%).

Pentru anul trecut, FMI estimează că economia Rusiei a crescut cu doar 0,6%, de șapte ori mai puțin decât în 2024 (4,2%) și de aproape patru ori sub prognoza inițială a Guvernului, care anunța o creștere de 2,3%. În toamnă, Cabinetul de miniștri a redus drastic estimarea la 1%, iar în decembrie președintele Vladimir Putin a cerut autorităților și Băncii Centrale măsuri urgente pentru accelerarea economiei.

Experții FMI nu împărtășesc însă acest optimism. Potrivit evaluărilor instituției, nici în 2027 ritmul de creștere al economiei ruse nu va depăși 1%, rămânând de trei ori sub media globală și de două ori sub nivelul SUA. Comparativ cu prognoza din octombrie, așteptările pentru anul viitor au fost reduse cu 1 punct procentual.

Directorul Centrului de Cercetare a Politicii Economice de la Universitatea de Stat din Moscova, Oleg Buklemîșev, avertizează că economia ar putea intra chiar în declin. „Creșterea este concentrată aproape exclusiv în sectoarele legate de industria militară. Întreprinderile civile, în cel mai bun caz, stagnează, iar multe sunt deja în scădere”, a declarat acesta.

Economista Elina Rîbakova, de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională din Washington, susține că producția din sectoarele militare a crescut cu aproximativ 50%, în timp ce restul economiei stagnează. Potrivit ei, o mare parte din investițiile limitate sunt direcționate către susținerea războiului, iar în regiunile sărace se conturează o adevărată „economie a morții”, în care primele mari oferite pentru contractele cu Ministerul Apărării fac ca moartea pe front să devină mai profitabilă decât viața civilă până la pensionare.

Guvernul rus anticipează o accelerare a creșterii economice la 1,3% în acest an și până la 2,8% în 2027, însă decalajul dintre discursul oficial și realitatea economică se adâncește. Potrivit analistului Zhu Chao, de la centrul de analiză chinez ANBOUND, sectorul apărării „absoarbe resursele bugetare, forța de muncă și capitalul în detrimentul economiei civile”, iar mobilizarea și presiunile demografice agravează deficitul de personal.