Turcia interzice importurile de grâu pentru a proteja producătorii locali

Ministerul Agriculturii din Turcia a anunțat vineri că, începând cu data de 21 iunie și până cel puțin pe 15 octombrie, vor fi interzise importurile de grâu. Decizia a fost luată pentru a proteja producătorii locali de fluctuațiile prețurilor, a asigura achizițiile interne de materii prime și a crea o piață favorabilă pentru producători, scrie marketscreener.com.

Interdicția ar putea fi prelungită și după 15 octombrie, în funcție de condițiile de pe piață la acea dată, a precizat Ministerul Agriculturii din Ankara.

Anunțul a provocat scăderi ale cotațiilor la grâu pe bursele internaționale. Pe Chicago Board of Trade (CBOT), cel mai tranzacționat contract la grâu a scăzut cu 2,1%, ajungând la 6,26 dolari per bushel în jurul orei 09:35 GMT. La bursa Euronext, contractul futures la grâu cu livrare în septembrie a scăzut cu 4,1%, până la 241 euro pe tonă, atingând cel mai redus nivel din ultima lună.

Turcia este o piață cheie pentru grâul din regiunea Mării Negre, în special pentru cel rusesc. Absența cererii din partea Turciei ar putea intensifica concurența pe alte piețe de export. „Cel mai probabil, Rusia va avea cel mai mult de pierdut de pe urma acestei decizii. Rusia furnizează între 60-75% din importurile de grâu ale Turciei și această interdicție se pare că va intra în vigoare tocmai când noua recoltă a Rusiei trebuie vândută. Dacă grâul rusesc nu mai poate fi vândut în Turcia, va trebui să fie oferit în alte părți la prețuri mici, ceea ce ar putea însemna că alți importatori din Orientul Mijlociu, Africa și Asia vor beneficia”, a explicat un trader german de cereale.

De asemenea, Ministerul Agriculturii din Ankara a anunțat că exporturile de făină produsă din grâul cultivat local, interzise din septembrie 2018, vor fi permise din nou, iar exporturile de orz și grâu dur se vor putea derula pe baza unei licențe de export și într-un mod controlat.

Conform datelor Consiliului Internațional al Cerealelor, Turcia urmează să importe 12 milioane tone de cereale în sezonul 2024/25, dintre care 8,5 milioane tone de grâu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #import #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.