Turcia interzice importurile de grâu pentru a proteja producătorii locali

Ministerul Agriculturii din Turcia a anunțat vineri că, începând cu data de 21 iunie și până cel puțin pe 15 octombrie, vor fi interzise importurile de grâu. Decizia a fost luată pentru a proteja producătorii locali de fluctuațiile prețurilor, a asigura achizițiile interne de materii prime și a crea o piață favorabilă pentru producători, scrie marketscreener.com.

Interdicția ar putea fi prelungită și după 15 octombrie, în funcție de condițiile de pe piață la acea dată, a precizat Ministerul Agriculturii din Ankara.

Anunțul a provocat scăderi ale cotațiilor la grâu pe bursele internaționale. Pe Chicago Board of Trade (CBOT), cel mai tranzacționat contract la grâu a scăzut cu 2,1%, ajungând la 6,26 dolari per bushel în jurul orei 09:35 GMT. La bursa Euronext, contractul futures la grâu cu livrare în septembrie a scăzut cu 4,1%, până la 241 euro pe tonă, atingând cel mai redus nivel din ultima lună.

Turcia este o piață cheie pentru grâul din regiunea Mării Negre, în special pentru cel rusesc. Absența cererii din partea Turciei ar putea intensifica concurența pe alte piețe de export. „Cel mai probabil, Rusia va avea cel mai mult de pierdut de pe urma acestei decizii. Rusia furnizează între 60-75% din importurile de grâu ale Turciei și această interdicție se pare că va intra în vigoare tocmai când noua recoltă a Rusiei trebuie vândută. Dacă grâul rusesc nu mai poate fi vândut în Turcia, va trebui să fie oferit în alte părți la prețuri mici, ceea ce ar putea însemna că alți importatori din Orientul Mijlociu, Africa și Asia vor beneficia”, a explicat un trader german de cereale.

De asemenea, Ministerul Agriculturii din Ankara a anunțat că exporturile de făină produsă din grâul cultivat local, interzise din septembrie 2018, vor fi permise din nou, iar exporturile de orz și grâu dur se vor putea derula pe baza unei licențe de export și într-un mod controlat.

Conform datelor Consiliului Internațional al Cerealelor, Turcia urmează să importe 12 milioane tone de cereale în sezonul 2024/25, dintre care 8,5 milioane tone de grâu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #import #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.