UE vrea să plafoneze prețul electricității din surse regenerabile și centrale nucleare

13 Sept. 2022, 17:58
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2022, 17:58 // Actual //  MD Bani

Comisia Europeană este aproape de a finaliza un plan de măsuri care prevede plafonarea profiturilor companiilor energetice şi direcţionarea banilor spre consumatori, în încercarea de a diminua preţurile la energie care alimentează o inflaţie record, afectează producţia industrială şi cresc facturile consumatorilor înainte de venirea iernii, transmite Bloomberg.

Potrivit unui document de lucru consultat de Bloomberg, Executivul comunitar vrea să plafoneze preţurile pentru producătorii de electricitate care nu utilizează gaze naturale la 180 de euro pentru un Megawatt oră, mai jos decât plafonul de 200 de euro pentru un Megawatt oră care se vehicula anterior. Asta ar plafona veniturile producătorilor de electricitate din surse regenerabile, centrale nucleare şi biomasă la mai puţin de jumătate faţă de preţul pe piaţă al energiei electrice, aproximativ 460 de euro pentru un Megawatt oră în prezent. Plafonul ar urma să se aplice după ce tranzacţiile cu energie electrică vor fi încheiate, astfel încât să nu afecteze în mod direct preţul energiei electrice la bursă.

O altă propunere care ar urma să fie prezentată de Comisia Europeană vizează o taxă pe profiturile excesive ale companiilor care vând combustibili fosili. Potrivit documentului de lucru, ţările membre UE vor introduce o taxă temporară pe profiturilor companiilor cu sediul în UE şi care activează în industriile de petrol, gaze, cărbune şi rafinare. Taxa va fi de cel puţin 33% din profiturile suplimentare realizate în anul fiscal 2022. Este vorba de o taxă excepţională şi temporară şi este la latitudinea statutelor membre să o introducă, scrie Agerpres.

De asemenea, Comisia Europeană va propune ca ţările membre să îşi reducă consumul net lunar de electricitate cu cel puţin 10% şi cu 5% în orele de vârf.

În schimb, în documentul de lucru al Executivul comunitar nu este inclus şi un plafon pentru preţul gazelor naturale, o idee care a provocat diviziuni în rândul satelor membre UE. Ţările UE au cerut Bruxelles-ului să propună un astfel de plafon dar până acum nu au ajuns la un acord dacă plafonul se va aplica pentru toate importurile de gaze naturale, pentru importurile de gaze prin conducte sau pentru tranzacţiile angro cu gaze naturale.

Provocare constă în găsirea unei soluţii la nivelul întregului bloc comunitar dar care să se potrivească fiecărui stat membru, în condiţiile în care componenţa mixului energetic variază de la o ţară la alta.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte, miercuri, pachetul de măsuri al Executivului comunitar, urmând ca ulterior guvernele statelor membre să pună la punct detaliile, după o posibilă la reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni ai Energiei din 30 septembrie convocată de preşedinţia cehă a UE.

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.