UE vrea să plafoneze prețul electricității din surse regenerabile și centrale nucleare

Comisia Europeană este aproape de a finaliza un plan de măsuri care prevede plafonarea profiturilor companiilor energetice şi direcţionarea banilor spre consumatori, în încercarea de a diminua preţurile la energie care alimentează o inflaţie record, afectează producţia industrială şi cresc facturile consumatorilor înainte de venirea iernii, transmite Bloomberg.

Potrivit unui document de lucru consultat de Bloomberg, Executivul comunitar vrea să plafoneze preţurile pentru producătorii de electricitate care nu utilizează gaze naturale la 180 de euro pentru un Megawatt oră, mai jos decât plafonul de 200 de euro pentru un Megawatt oră care se vehicula anterior. Asta ar plafona veniturile producătorilor de electricitate din surse regenerabile, centrale nucleare şi biomasă la mai puţin de jumătate faţă de preţul pe piaţă al energiei electrice, aproximativ 460 de euro pentru un Megawatt oră în prezent. Plafonul ar urma să se aplice după ce tranzacţiile cu energie electrică vor fi încheiate, astfel încât să nu afecteze în mod direct preţul energiei electrice la bursă.

O altă propunere care ar urma să fie prezentată de Comisia Europeană vizează o taxă pe profiturile excesive ale companiilor care vând combustibili fosili. Potrivit documentului de lucru, ţările membre UE vor introduce o taxă temporară pe profiturilor companiilor cu sediul în UE şi care activează în industriile de petrol, gaze, cărbune şi rafinare. Taxa va fi de cel puţin 33% din profiturile suplimentare realizate în anul fiscal 2022. Este vorba de o taxă excepţională şi temporară şi este la latitudinea statutelor membre să o introducă, scrie Agerpres.

De asemenea, Comisia Europeană va propune ca ţările membre să îşi reducă consumul net lunar de electricitate cu cel puţin 10% şi cu 5% în orele de vârf.

În schimb, în documentul de lucru al Executivul comunitar nu este inclus şi un plafon pentru preţul gazelor naturale, o idee care a provocat diviziuni în rândul satelor membre UE. Ţările UE au cerut Bruxelles-ului să propună un astfel de plafon dar până acum nu au ajuns la un acord dacă plafonul se va aplica pentru toate importurile de gaze naturale, pentru importurile de gaze prin conducte sau pentru tranzacţiile angro cu gaze naturale.

Provocare constă în găsirea unei soluţii la nivelul întregului bloc comunitar dar care să se potrivească fiecărui stat membru, în condiţiile în care componenţa mixului energetic variază de la o ţară la alta.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte, miercuri, pachetul de măsuri al Executivului comunitar, urmând ca ulterior guvernele statelor membre să pună la punct detaliile, după o posibilă la reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni ai Energiei din 30 septembrie convocată de preşedinţia cehă a UE.

#electricitate #pret #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferurile instant zilnice ale moldovenilor se ridică la 2,6 milioane de lei, constată guvernatoarea BNM, Anca Dragu, care a participat astăzi la lansarea Campaniei Naționale Fără Cash.

„Împreună lucrăm la acest concept de acces mai ușor la plăți și la servicii bancare și, în general, la dezvoltarea țării și crearea unor perspective mai simple de facilitare a businessului și a tranzacțiilor pentru toți cetățenii Moldovei”, a subliniat Anca Dragu.

Guvernatoarea BNM a făcut referire la cele mai recente proiecte ale Băncii Naționale, care deja se bucură de succes. În context, a fost menționată înaintarea cererii de aderare a Republicii Moldovei la Zona Unică în Plăți în Euro (SEPA), care este în proces de examinare, dar și lansarea, în luna martie, a Sistemului de Plăți Instant MIA.

„Până ieri, avem înregistrate 124 118 de plăți și 115 milioane de lei transferați – câte 2900 de plăți și 2,65 mil de lei transferați pe zi. Sunt cifre care arată că MIA este un succes pentru sistemul nostru bancar. Aducem cetățenilor Republicii Moldova posibilitatea plăților sigure, rapide și cu costuri din ce în ce mai reduse. Avem comisioane de zero lei pentru plățile instant de până la cinci mii de lei. Plățile au devenit foarte accesibile” a spus Anca Dragu.

Anul trecut, numărul cardurilor în circulație a depășit numărul populației din Republica Moldova, constituind cifra de 3 292 564. Totodată, pe parcursul anilor 2019-2023 numărul și valoarea plaților fără numerar au crescut în fiecare an în medie cu 40,4% și respectiv 37,9%.