Un ar de teren a ajuns la peste 100 mii de euro, iar cumpărătorii fug tot mai departe de Chișinău

Piața terenurilor neagricole destinate construcțiilor din Chișinău și suburbii a intrat în 2026 într-o perioadă de încetinire, însă prețurile rămân ridicate, iar terenurile bine amplasate continuă să fie greu accesibile pentru o parte dintre cumpărători. Potrivit unei analize realizate de Victor Cernomorcenco, expert Accesimobil, în primul semestru al anului numărul tranzacțiilor a scăzut cu aproape 31% față de aceeași perioadă din 2025.

În primele șase luni din 2026 au fost înregistrate 1 659 de tranzacții cu terenuri pentru construcții în Chișinău și suburbii, comparativ cu 2.396 de tranzacții în primul semestru din 2025. Diferența este de 737 de tranzacții, ceea ce reprezintă o diminuare de 30,8%.

Cernomorcenco atrage însă atenția că reducerea activității nu este specifică doar terenurilor. În aceeași perioadă, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 27%, ceea ce indică o temperare mai largă a pieței imobiliare.

Dinamica trimestrială confirmă această tendință. În primul trimestru din 2025 au fost vândute 1.293 de terenuri, iar în trimestrul al doilea – 1.103. În 2026, volumul a coborât la 808 tranzacții în primul trimestru și 851 în al doilea.

În același timp, prețurile continuă să fie foarte ridicate. În zonele centrale ale Chișinăului și în cele cu potențial pentru dezvoltarea blocurilor locative, prețul unui ar de teren poate depăși 100 mii de euro.

Această situație îi determină pe cumpărători să își extindă aria de căutare tot mai departe de Capitală. Interesul se mută treptat de la localități precum Codru, Durlești, Ialoveni, Stăuceni, Băcioi, Trușeni sau Bubuieci spre Suruceni, Cojușna, Budești, Mileștii Mici sau Chetrosu.

Potrivit analizei, cele mai căutate sunt terenurile pentru construcții care dispun de comunicații și costă până la aproximativ 50 mii de euro. Cumpărătorii sunt tot mai dispuși să accepte distanțe mai mari față de Chișinău în schimbul unui preț mai accesibil și al unei suprafețe mai generoase.

Un rol important îl continuă să aibă creditarea. În primul semestru din 2026 au fost înregistrate 669 de tranzacții cu terenuri realizate prin credit, față de 748 în aceeași perioadă din 2025. Scăderea de circa 10,6% este mult mai mică decât diminuarea totală a tranzacțiilor.

Astfel, aproximativ 40,3% dintre terenurile cumpărate în prima jumătate a anului au fost finanțate prin credit. Practic, patru din zece tranzacții au implicat finanțare bancară.

Victor Cernomorcenco subliniază că piața actuală trebuie privită și prin comparație cu perioada de dinaintea pandemiei. Până în 2020, în Chișinău și suburbii se vindeau aproximativ 2.230 de terenuri anual. După pandemie, interesul pentru case, curți și spații mai mari a crescut puternic, iar media ultimilor cinci ani a ajuns la aproximativ 5.447 de tranzacții anual.

Chiar și în 2025, când au fost înregistrate 4 568 de tranzacții, volumul a rămas de peste două ori mai mare decât înaintea pandemiei.

Analiza arată că principala frână pentru dezvoltarea pieței rămâne infrastructura. Lipsa canalizării, apei, gazului, electricității, drumurilor bune și a accesului rapid către Chișinău poate transforma un teren aparent ieftin într-o investiție costisitoare.

În opinia expertului, dezvoltarea drumurilor, transportului public și a unei centuri eficiente în jurul Capitalei ar putea impulsiona semnificativ extinderea zonei metropolitane.

În același timp, o dezvoltare mai bună a suburbiilor ar putea reduce și presiunea asupra pieței apartamentelor din Chișinău. Pentru o familie, cumpărarea unui teren de 400-600 de metri pătrați cu utilități și acces bun spre oraș poate deveni o alternativă mai atractivă decât achiziția unui apartament foarte scump în Capitală.

Cernomorcenco consideră că actuala scădere trebuie privită mai degrabă drept o etapă de ajustare și normalizare după anii de creștere accelerată, și nu drept o problemă structurală a pieței. Terenurile bine amplasate și conectate la infrastructură rămân o resursă limitată, iar interesul pentru construirea unei case continuă să fie ridicat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terenuri #imobil #tranzactii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.