Roboții au creat 2 milioane de joburi, dar au eliminat 1,4 milioane! Noua față a pieței muncii

07 Sept. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asia de Est și Pacific a înregistrat una dintre cele mai mari transformări economice din ultimele decenii, însă extinderea clasei de mijloc începe să încetinească în mai multe economii din regiune, avertizează Banca Mondială într-o nouă analiză.

Potrivit instituției, aproximativ o treime din populația regiunii face în prezent parte din clasa de mijloc și dispune de suficientă siguranță economică pentru a face față unor șocuri fără a reveni în sărăcie.

Regiunea a avut și cel mai rapid ritm de extindere a clasei de mijloc la nivel mondial în ultimul deceniu. China a avut o contribuție decisivă la această evoluție: ponderea clasei de mijloc a crescut de la 11% din populație în 2010 la aproximativ 40% în 2021.

În afara Chinei însă, ritmul de creștere s-a temperat. Mulți dintre cei care au reușit să iasă din sărăcie întâmpină dificultăți în a ajunge la un nivel de trai specific clasei de mijloc și, mai ales, în a-l menține.

Banca Mondială arată că orașele rămân principalul motor al mobilității sociale. Locuitorii din mediul urban au o probabilitate de două ori mai mare decât cei din zonele rurale să facă parte din clasa de mijloc.

Locurile de muncă salariate au avut cel mai important rol în această transformare. Aproximativ 77% dintre persoanele din categoriile cu venituri superioare și 59% dintre cele din clasa de mijloc au locuri de muncă salariate. În schimb, populația săracă și vulnerabilă este concentrată în agricultură, muncă neremunerată și activități independente, sectoare care oferă mai puțină stabilitate economică.

Problema este că piața muncii începe să se schimbe. Deși ratele de ocupare sunt ridicate comparativ cu media globală, productivitatea muncii rămâne sub media mondială în majoritatea economiilor din regiune, cu excepția Chinei și Malaeziei, iar ritmul de creștere încetinește.

Tot mai mulți angajați care părăsesc agricultura ajung în servicii cu productivitate redusă și nu în industria performantă, care în trecut a fost unul dintre principalele motoare ale ascensiunii către clasa de mijloc.

Automatizarea și inteligența artificială adaugă o nouă presiune. Banca Mondială estimează că adoptarea roboților în cinci mari economii din Asia de Est și Pacific a creat circa 2 milioane de locuri de muncă pentru lucrători calificați din sectorul formal între 2018 și 2022, dar a eliminat aproximativ 1,4 milioane de locuri de muncă ocupate de persoane slab calificate.

Rezultatul net a fost de aproximativ 600.000 de noi locuri de muncă, însă instituția atrage atenția că beneficiile sunt distribuite inegal. Posturile nou create necesită tot mai multe competențe digitale și un nivel mai ridicat de educație, în timp ce locurile de muncă eliminate sunt tocmai cele care ofereau persoanelor slab calificate o primă șansă de intrare în economia formală.

Și munca prin platformele digitale se extinde, însă aceasta nu oferă întotdeauna siguranță economică. Deși comerțul electronic a îmbunătățit accesul femeilor pe piața muncii, iar economia de tip gig a atras numeroși tineri, astfel de locuri de muncă vin adesea fără asigurări medicale, pensii sau protecție împotriva pierderii venitului.

Banca Mondială recomandă intervenții simultane pe trei direcții: investiții în educație, sănătate și formare profesională, îmbunătățirea infrastructurii și a mediului de afaceri pentru stimularea investițiilor private și extinderea protecției sociale și asupra lucrătorilor din economia informală.

Miza depășește nivelul de trai al gospodăriilor. Instituția subliniază că o clasă de mijloc mai numeroasă stimulează consumul intern, susține afacerile și poate reduce dependența economiilor de exporturi.

În același timp, gospodăriile din clasa de mijloc contribuie mai mult la finanțarea serviciilor publice și exercită o presiune mai mare pentru îmbunătățirea calității acestora.

Banca Mondială concluzionează că reducerea sărăciei în Asia de Est și Pacific reprezintă una dintre marile realizări economice ale ultimelor decenii, însă construirea unei clase de mijloc numeroase și reziliente va fi o provocare mai dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.