Roboții au creat 2 milioane de joburi, dar au eliminat 1,4 milioane! Noua față a pieței muncii

07 Sept. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asia de Est și Pacific a înregistrat una dintre cele mai mari transformări economice din ultimele decenii, însă extinderea clasei de mijloc începe să încetinească în mai multe economii din regiune, avertizează Banca Mondială într-o nouă analiză.

Potrivit instituției, aproximativ o treime din populația regiunii face în prezent parte din clasa de mijloc și dispune de suficientă siguranță economică pentru a face față unor șocuri fără a reveni în sărăcie.

Regiunea a avut și cel mai rapid ritm de extindere a clasei de mijloc la nivel mondial în ultimul deceniu. China a avut o contribuție decisivă la această evoluție: ponderea clasei de mijloc a crescut de la 11% din populație în 2010 la aproximativ 40% în 2021.

În afara Chinei însă, ritmul de creștere s-a temperat. Mulți dintre cei care au reușit să iasă din sărăcie întâmpină dificultăți în a ajunge la un nivel de trai specific clasei de mijloc și, mai ales, în a-l menține.

Banca Mondială arată că orașele rămân principalul motor al mobilității sociale. Locuitorii din mediul urban au o probabilitate de două ori mai mare decât cei din zonele rurale să facă parte din clasa de mijloc.

Locurile de muncă salariate au avut cel mai important rol în această transformare. Aproximativ 77% dintre persoanele din categoriile cu venituri superioare și 59% dintre cele din clasa de mijloc au locuri de muncă salariate. În schimb, populația săracă și vulnerabilă este concentrată în agricultură, muncă neremunerată și activități independente, sectoare care oferă mai puțină stabilitate economică.

Problema este că piața muncii începe să se schimbe. Deși ratele de ocupare sunt ridicate comparativ cu media globală, productivitatea muncii rămâne sub media mondială în majoritatea economiilor din regiune, cu excepția Chinei și Malaeziei, iar ritmul de creștere încetinește.

Tot mai mulți angajați care părăsesc agricultura ajung în servicii cu productivitate redusă și nu în industria performantă, care în trecut a fost unul dintre principalele motoare ale ascensiunii către clasa de mijloc.

Automatizarea și inteligența artificială adaugă o nouă presiune. Banca Mondială estimează că adoptarea roboților în cinci mari economii din Asia de Est și Pacific a creat circa 2 milioane de locuri de muncă pentru lucrători calificați din sectorul formal între 2018 și 2022, dar a eliminat aproximativ 1,4 milioane de locuri de muncă ocupate de persoane slab calificate.

Rezultatul net a fost de aproximativ 600.000 de noi locuri de muncă, însă instituția atrage atenția că beneficiile sunt distribuite inegal. Posturile nou create necesită tot mai multe competențe digitale și un nivel mai ridicat de educație, în timp ce locurile de muncă eliminate sunt tocmai cele care ofereau persoanelor slab calificate o primă șansă de intrare în economia formală.

Și munca prin platformele digitale se extinde, însă aceasta nu oferă întotdeauna siguranță economică. Deși comerțul electronic a îmbunătățit accesul femeilor pe piața muncii, iar economia de tip gig a atras numeroși tineri, astfel de locuri de muncă vin adesea fără asigurări medicale, pensii sau protecție împotriva pierderii venitului.

Banca Mondială recomandă intervenții simultane pe trei direcții: investiții în educație, sănătate și formare profesională, îmbunătățirea infrastructurii și a mediului de afaceri pentru stimularea investițiilor private și extinderea protecției sociale și asupra lucrătorilor din economia informală.

Miza depășește nivelul de trai al gospodăriilor. Instituția subliniază că o clasă de mijloc mai numeroasă stimulează consumul intern, susține afacerile și poate reduce dependența economiilor de exporturi.

În același timp, gospodăriile din clasa de mijloc contribuie mai mult la finanțarea serviciilor publice și exercită o presiune mai mare pentru îmbunătățirea calității acestora.

Banca Mondială concluzionează că reducerea sărăciei în Asia de Est și Pacific reprezintă una dintre marile realizări economice ale ultimelor decenii, însă construirea unei clase de mijloc numeroase și reziliente va fi o provocare mai dificilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.