Un mliardar este pe cale să marcheze prima ieșire privată în spațiu dintr-o capsulă Space X

Miliardarul Jared Isaacman, care a auto-finantat o misiune de orbita în jurul Pământului în 2021, a inițiat acum o nouă misiune privată și mai riscantă, numită Polaris Dawn. După ce în misiunea anterioară, Inspiration4, a demonstrat că oameni din diverse medii pot antrena și executa o misiune spațială, Isaacman și echipa sa se pregătesc pentru o expediție experimentală mai complexă, relatează CNN.

Misiunea Polaris Dawn va începe pe 26 august și implică o călătorie de cinci zile în care echipa va atinge altitudini mai mari decât orice altă misiune umană din programul Apollo al NASA, inclusiv trecerea printr-o bandă de radiații. De asemenea, echipa va deschide hatch-ul capsulei SpaceX Crew Dragon și va experimenta vidul spațial pentru prima dată de către astronauți non-guvernamentali.

Isaacman, care este și fondatorul companiei Shift4 și pilot de avioane, își propune să avanseze tehnologia spațială și să contribuie la dezvoltarea de echipamente noi, expunându-se personal riscurilor acestei misiuni. Polaris Dawn este prima dintr-o serie de trei misiuni de testare și dezvoltare sub Programul Polaris, având ca scop validarea tehnologiilor necesare pentru viitoarele explorări spațiale.

Misiunea va include un proces de „pre-breathing” de aproximativ 45 de ore pentru a pregăti echipa pentru spațiu și va implica riscuri semnificative, inclusiv expunerea la radiații și toxine. Deși echipa este bine pregătită, fiecare misiune de acest tip vine cu riscuri considerabile și provocări tehnice.

#calatorie #miliardar #spatiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.