Comerțul exterior al Republicii Moldova s-a majorat în primele șapte luni ale anului 2026, însă dezechilibrul dintre exporturi și importuri rămâne mare. Deși exporturile au crescut mai repede decât importurile, deficitul comercial a ajuns la 3,87 miliarde de euro, cu aproape 180 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.
În șapte luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 1,97 miliarde de euro, în creștere cu 11,7% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au fost însă de aproape trei ori mai mari și au ajuns la 5,84 miliarde de euro, după un avans de 7,1%.
Un detaliu care arată dimensiunea dezechilibrului este gradul de acoperire a importurilor prin exporturi. Este vorba de doar 33,7%. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfuri importate, exporturile aduc înapoi mai puțin de 34 de euro. Indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,4 puncte procentuale față de anul trecut, dar rămâne redus.
Luna iulie a venit cu creștere a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 319,4 milioane de euro, cu 16,6% mai mult decât în iunie și cu 7,7% peste nivelul din iulie 2025. Importurile din aceeași lună au ajuns însă la 856,5 milioane de euro, astfel încât deficitul comercial lunar a fost de 537,1 milioane de euro.
Exporturile autohtone au avut o evoluție mai bună decât reexporturile. Mărfurile produse în Republica Moldova au generat 1,57 miliarde de euro, cu 15,6% mai mult decât în primele șapte luni din 2025 și au reprezentat aproape 80% din totalul exporturilor. În schimb, reexporturile au scăzut cu 1,3%, până la 401,5 milioane de euro.
Agricultura a fost unul dintre principalii motoare ai creșterii. Exporturile de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,7 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,9%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale s-au majorat de 2,3 ori. Totodată, livrările de legume și fructe au crescut cu 18,3%.
În sens opus, exporturile de energie electrică s-au prăbușit cu 41%, cele de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, iar livrările de vehicule rutiere au coborât cu 18,7%.
Și geografia exporturilor s-a modificat. Astfel, livrările către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Ungaria de 1,9 ori, iar exporturile către Liban s-au majorat de 2,2 ori, în special datorită livrărilor de porumb și bovine vii. În același timp, exporturile către Spania s-au prăbușit cu 68,4%, iar cele către Statele Unite cu 31,7%.
România rămâne detașat principala piață pentru mărfurile moldovenești, cu 28,3% din totalul exporturilor. Urmează Turcia cu 12,1%, Italia cu 10,1%, Cehia cu 8%, Ucraina cu 7,3% și Germania cu 5,4%. Primele șase piețe absorb împreună peste 71% din exporturile Republicii Moldova.
Pe partea de importuri, România este tot principalul furnizor, cu 23,2% din total, urmată de China cu 14,2%, Ucraina cu 9,2%, Germania cu 6,9% și Turcia cu 6,5%. Un salt spectaculos apare în cazul importurilor din Argentina, care au crescut de 9,3 ori, și al celor din Egipt, majorate de 3,5 ori.
Energia continuă să ocupe o parte din importuri. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 9,9% din totalul importurilor, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,7%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 25,2%, cele de gaze cu 9,3%, iar cele de îngrășăminte minerale sau chimice cu 31%.
Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Aproximativ 65,3% din exporturi au mers către UE, în timp ce 54,6% din importuri au venit din statele comunitare. Chiar și în relația cu UE, însă, balanța comercială a Moldovei a rămas puternic negativă, cu un deficit de 1,9 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului.
