Un mliardar este pe cale să marcheze prima ieșire privată în spațiu dintr-o capsulă Space X

19 Aug. 2024, 16:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
19 Aug. 2024, 16:03 // Bani și Afaceri //  bani.md

Miliardarul Jared Isaacman, care a auto-finantat o misiune de orbita în jurul Pământului în 2021, a inițiat acum o nouă misiune privată și mai riscantă, numită Polaris Dawn. După ce în misiunea anterioară, Inspiration4, a demonstrat că oameni din diverse medii pot antrena și executa o misiune spațială, Isaacman și echipa sa se pregătesc pentru o expediție experimentală mai complexă, relatează CNN.

Misiunea Polaris Dawn va începe pe 26 august și implică o călătorie de cinci zile în care echipa va atinge altitudini mai mari decât orice altă misiune umană din programul Apollo al NASA, inclusiv trecerea printr-o bandă de radiații. De asemenea, echipa va deschide hatch-ul capsulei SpaceX Crew Dragon și va experimenta vidul spațial pentru prima dată de către astronauți non-guvernamentali.

Isaacman, care este și fondatorul companiei Shift4 și pilot de avioane, își propune să avanseze tehnologia spațială și să contribuie la dezvoltarea de echipamente noi, expunându-se personal riscurilor acestei misiuni. Polaris Dawn este prima dintr-o serie de trei misiuni de testare și dezvoltare sub Programul Polaris, având ca scop validarea tehnologiilor necesare pentru viitoarele explorări spațiale.

Misiunea va include un proces de „pre-breathing” de aproximativ 45 de ore pentru a pregăti echipa pentru spațiu și va implica riscuri semnificative, inclusiv expunerea la radiații și toxine. Deși echipa este bine pregătită, fiecare misiune de acest tip vine cu riscuri considerabile și provocări tehnice.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.