Un mliardar este pe cale să marcheze prima ieșire privată în spațiu dintr-o capsulă Space X

Miliardarul Jared Isaacman, care a auto-finantat o misiune de orbita în jurul Pământului în 2021, a inițiat acum o nouă misiune privată și mai riscantă, numită Polaris Dawn. După ce în misiunea anterioară, Inspiration4, a demonstrat că oameni din diverse medii pot antrena și executa o misiune spațială, Isaacman și echipa sa se pregătesc pentru o expediție experimentală mai complexă, relatează CNN.

Misiunea Polaris Dawn va începe pe 26 august și implică o călătorie de cinci zile în care echipa va atinge altitudini mai mari decât orice altă misiune umană din programul Apollo al NASA, inclusiv trecerea printr-o bandă de radiații. De asemenea, echipa va deschide hatch-ul capsulei SpaceX Crew Dragon și va experimenta vidul spațial pentru prima dată de către astronauți non-guvernamentali.

Isaacman, care este și fondatorul companiei Shift4 și pilot de avioane, își propune să avanseze tehnologia spațială și să contribuie la dezvoltarea de echipamente noi, expunându-se personal riscurilor acestei misiuni. Polaris Dawn este prima dintr-o serie de trei misiuni de testare și dezvoltare sub Programul Polaris, având ca scop validarea tehnologiilor necesare pentru viitoarele explorări spațiale.

Misiunea va include un proces de „pre-breathing” de aproximativ 45 de ore pentru a pregăti echipa pentru spațiu și va implica riscuri semnificative, inclusiv expunerea la radiații și toxine. Deși echipa este bine pregătită, fiecare misiune de acest tip vine cu riscuri considerabile și provocări tehnice.

#calatorie #miliardar #spatiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.