Un mliardar este pe cale să marcheze prima ieșire privată în spațiu dintr-o capsulă Space X

19 Aug. 2024, 16:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
19 Aug. 2024, 16:03 // Bani și Afaceri //  bani.md

Miliardarul Jared Isaacman, care a auto-finantat o misiune de orbita în jurul Pământului în 2021, a inițiat acum o nouă misiune privată și mai riscantă, numită Polaris Dawn. După ce în misiunea anterioară, Inspiration4, a demonstrat că oameni din diverse medii pot antrena și executa o misiune spațială, Isaacman și echipa sa se pregătesc pentru o expediție experimentală mai complexă, relatează CNN.

Misiunea Polaris Dawn va începe pe 26 august și implică o călătorie de cinci zile în care echipa va atinge altitudini mai mari decât orice altă misiune umană din programul Apollo al NASA, inclusiv trecerea printr-o bandă de radiații. De asemenea, echipa va deschide hatch-ul capsulei SpaceX Crew Dragon și va experimenta vidul spațial pentru prima dată de către astronauți non-guvernamentali.

Isaacman, care este și fondatorul companiei Shift4 și pilot de avioane, își propune să avanseze tehnologia spațială și să contribuie la dezvoltarea de echipamente noi, expunându-se personal riscurilor acestei misiuni. Polaris Dawn este prima dintr-o serie de trei misiuni de testare și dezvoltare sub Programul Polaris, având ca scop validarea tehnologiilor necesare pentru viitoarele explorări spațiale.

Misiunea va include un proces de „pre-breathing” de aproximativ 45 de ore pentru a pregăti echipa pentru spațiu și va implica riscuri semnificative, inclusiv expunerea la radiații și toxine. Deși echipa este bine pregătită, fiecare misiune de acest tip vine cu riscuri considerabile și provocări tehnice.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.