Conflict între Gările Auto Moderne și Agenția Proprietății Publice: Cereri respise și acuzații de abuz

Avocatul SRL „Gările Auto Moderne”, Andrei Iosip, a criticat acțiunile Agenției Proprietății Publice (APP) în cadrul unui conflict juridic legat de preluarea gărilor și stațiilor auto de către stat. Iosip a declarat că, în ciuda depunerii unei cereri prealabile și a unei cereri de suspendare a ordinului de preluare, APP a acționat cu o rapiditate neobișnuită, convocând o ședință în doar o oră pentru a respinge toate cererile înaintate de companie.

Avocatul a menționat că a solicitat amânarea examinării pentru un termen de 10 zile, argumentând că o oră nu este suficientă pentru a prezenta toate argumentele necesare într-un caz de asemenea amploare. De asemenea, a cerut recuzarea lui Roman Cojuhari din procesul de examinare, pe motiv că acesta s-a exprimat public despre caracterul ilegal al contractului de concesiune, însă cererea a fost respinsă.

Iosip a subliniat că acțiunile APP au fost considerate abuzive și ilegale, susținând că agenția a refuzat să recunoască investițiile de 117 milioane de lei efectuate de Gările Auto Moderne în modernizarea infrastructurii. Acesta a mai adăugat că ordinul de preluare a gărilor și stațiilor auto de către stat ar avea un caracter de expropriere și ar putea afecta grav angajații și activitatea companiei, care a contribuit cu sume importante la bugetul statului.

În ciuda opoziției companiei, APP continuă să avanseze cu procedura de preluare, lăsând soarta gărilor și a angajaților în incertitudine. Gările Auto Moderne intenționează să își apere drepturile în instanță, contestând acțiunile APP și solicitând anularea ordinului de preluare.

În dimineața zilei de astăzi, 19 august, mai mulți reperzentanți ai APP au mers la sediul SRL „Gările Auto Moderne” pentru preluarea unilaterală a complexului de către o comisie instituită de agenție și condusă de Valeriu Cemîrtan

Precizăm că APP a emis, în 17.5.2022, notificarea nr. 09-05-3132, prin care a declarat rezoluțiunea contractului nr. 3/09 din 17.12.2018, începând cu data de 20.08.2022, sub pretextul artificial privind neexecutarea obligației de prezentare a garanției de bună execuție, eliberată de o bancă comercială sau o companie de asigurare pentru anul investițional trei, cu perioada de valabilitate de 2 ani de zile.

Într-o declarație pentru presă, directorul APP, Romna Cojuhari susține că rezoluția de înceatare a contractului cu investitorul privat datează din anul 2022.

„Documenul semnat între APP și S.R.L. „Gările Auto Moderne”, a prevăzut modernizarea și eficientizarea activității filialelor Î.S. „Gările și Stațiile Auto”. Cu toate acestea, partenerul privat nu a respectat obligațiile asumate privind garanția de bună execuție, care presupuneau garanții a câte 5 milioane de lei pentru fiecare an investițional, garanție neprezentată începând cu anul 3 de contract, fapt care a servit temei de rezoluțiune a contractului. După emiterea notificării de rezoluțiune din 2022, partenerul privat a contestat decizia de rezoluțiune a contractului, solicitând instanței de judecată suspendarea executării acesteia, solicitare respinsă atât de instanța de fond, cât și de către instanța de recurs. Prin urmare, la momentul actual nu există nici un impediment legal pentru preluarea activelor și a bunurilor. Astfel, în pofida solicitărilor repetate din partea APP, S.R.L. „Gările Auto Moderne” a punctat Cojuhari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.