Ungaria sare în ajutorul Serbiei după sistarea livrărilor de țiței către rafinăria rusească

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat că va efectua miercuri o vizită la Belgrad pentru a discuta modalitățile prin care Ungaria poate sprijini Serbia, după ce livrările de țiței din Croația au fost sistate în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra rafinăriei sârbe deținută de Rusia.

Decizia Croației de a opri transporturile de petrol a fost determinată de sancțiunile americane aplicate luna trecută, măsură care pune acum în pericol aprovizionarea Serbiei cu combustibil înainte de sezonul rece. Președintele Aleksandar Vucic a avertizat marți că rafinăria Pancevo riscă să se închidă în patru zile dacă restricțiile nu vor fi ridicate, ceea ce ar crea o criză energetică majoră.

„Serbia este într-o situație dificilă. Noi, ungurii, vom ajuta evident Serbia și poporul sârb, precum și economia sârbă. Vom discuta detaliile acestui ajutor la Belgrad”, a declarat Szijjarto într-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook.

Compania petrolieră MOL a transmis anterior că va suplimenta cantitățile livrate Serbiei, însă nu a precizat volumul și nici modul de transport. În același timp, Ungaria și Serbia planifică o nouă conductă de petrol, care ar urma să fie finalizată până în 2028 și să asigure integral necesarul de țiței al Serbiei. Proiectul, aflat încă în fază de planificare, prevede un flux anual de 4–5 milioane de tone de petrol rusesc către Serbia, tranzitând Ungaria.

#serbia #ajutor #petrol #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.