Urmează prăbușirea pieței AI? Michael Burry, investitorul care a prezis criza din 2008, a pariat o avere pe scădere

Investitorul american Michael Burry, celebru pentru că a pariat pe prăbușirea pieței imobiliare americane în perioada premergătoare crizei din 2007-2008, a mizat 1,1 miliarde de dolari pe spargerea bulei AI.

Michael Burry ce și-a făcut averea anticipând criza din 2007-2008 a mizat acum mare parte a averii sale pe scăderea acțiunilor producătorului de cipuri Nvidia și ale companiei de software Palantir. Acestă mișcăre va spori îngrijorările cu privire la o posibilă bulă în acțiunile AI, în urma unei creșteri a valorilor determinate de speranțele unor câștiguri uriașe viitoare din acest sector, notează mediafax.ro.

Săptămâna trecută, Burry s-a întors la X pentru prima dată din aprilie 2023 pentru a posta avertismente cu privire la o bulă. Joi, el a postat o fotografie cu Christian Bale interpretându-l în The Big Short și a scris: „Uneori, vedem bule. Uneori, putem face ceva în privința asta. Uneori, singura mișcare câștigătoare este să nu jucăm”. Luni, el a publicat un grafic intitulat „Creșterea cheltuielilor de capital în sectorul tehnologic din SUA este similară cu cea din perioada bulei tehnologice din 1999-2000” și un altul care arată cum creșterea cererii de cloud computing la marile companii tehnologice încetinește.

Firma de investiții a lui Burry, Scion Asset Management, a cumpărat poziții short ( vânzare în lipsă) în valoare de 912 milioane de dolari pentru acțiuni ale companiei de software Palantir și 187 milioane de dolari pentru acțiuni ale producătorului de cipuri Nvidia, potrivit analizei actualizării portofoliului fondului realizată de platforma de cercetare în investiții Quiver Quantitative. „Această nouă dezvăluire sugerează că el ( Michael Burry) crede acum că există o bulă AI care urmează să se spargă”, a declart James Kardatzke, cofondator al Quiver Quantitative.

Burry a devenit cunoscut după ce a prezis prăbușirea pieței americane a creditelor ipotecare, care a declanșat criza financiară globală din 2007.

El a făcut un pariu controversat pe termen lung, în valoare de 1 miliard de dolari, împotriva pieței ipotecare din SUA. Pariul a crescut în cele din urmă valoarea fondului său cu 489% atunci când sistemul s-a prăbușit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#piața AI #pariu #Investiții #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie