Fiecare moldovean are cel puțin un card: 49 miliarde de lei au fost tranzacționați digital

05 Nov. 2025, 09:58
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
05 Nov. 2025, 09:58 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Moldovenii renunță treptat la numerar și aleg tot mai des plățile digitale. Cardurile bancare și portofelele electronice prin telefon devin principalele instrumente de plată în Republica Moldova. Banca Națională a Moldovei precizează că la sfârșitul primului semestru al anului curent în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare – ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card.

Potrivit BNM, plățile fără numerar (PFN) reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor făcute de deținătorii de carduri, iar retragerile de numerar din bancomate reprezintă doar 9,5%. „Această tendință indică o creștere puternică a adoptării plăților electronice, o preferință tot mai mare pentru comoditate și rapiditate în tranzacții, precum și o diminuare a dependenței de numerar în economia zilnică”, explică Banca Națională, într-un răspuns pentru IPN.md.

În primele șase luni ale acestui an, oamenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În comparație, retragerea de bani de la bancomate a avut loc doar în 15 milioane de cazuri, dar pentru sume mai mari – în total 49,4 miliarde de lei. Astfel, plățile digitale sunt mai frecvente, chiar dacă de valori mai mici, iar numerarul este folosit tot mai rar.

Potrivit BNM, pe termen lung, creșterea plăților PFN este vizibilă. Pe parcursul ultimilor cinci ani, plățile au înregistrat o medie anuală de creștere de 36,7% ca număr și 38,7% ca valoare.

Diferențele între orașe și sate persistă. În Chișinău se află aproape 60% dintre terminale. Accesul la plățile digitale este mai redus în localitățile mici, deși infrastructura se extinde treptat.

Lansarea sistemului MIA plăți instant, în 2024, a impulsionat această tendință, permițând transferuri rapide, inclusiv către stat. Din vara acestui an, prin MIA pot fi achitate direct din aplicațiile mobile peste 120 de servicii publice, fără comisioane.

BNM estimează că procesul de digitalizare va continua în ritm accelerat și în anii următori, impulsionat de aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) în octombrie 2025, precum și de extinderea sistemelor de plăți instant.

Instituția subliniază că toate plățile digitale sunt protejate prin tehnologii avansate, inclusiv criptarea datelor și autentificarea în doi pași, iar pentru a combate riscurile de fraudă online, BNM desfășoară în permanență campanii de educație financiară dedicate populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.