Fiecare moldovean are cel puțin un card: 49 miliarde de lei au fost tranzacționați digital

Moldovenii renunță treptat la numerar și aleg tot mai des plățile digitale. Cardurile bancare și portofelele electronice prin telefon devin principalele instrumente de plată în Republica Moldova. Banca Națională a Moldovei precizează că la sfârșitul primului semestru al anului curent în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare – ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card.

Potrivit BNM, plățile fără numerar (PFN) reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor făcute de deținătorii de carduri, iar retragerile de numerar din bancomate reprezintă doar 9,5%. „Această tendință indică o creștere puternică a adoptării plăților electronice, o preferință tot mai mare pentru comoditate și rapiditate în tranzacții, precum și o diminuare a dependenței de numerar în economia zilnică”, explică Banca Națională, într-un răspuns pentru IPN.md.

În primele șase luni ale acestui an, oamenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În comparație, retragerea de bani de la bancomate a avut loc doar în 15 milioane de cazuri, dar pentru sume mai mari – în total 49,4 miliarde de lei. Astfel, plățile digitale sunt mai frecvente, chiar dacă de valori mai mici, iar numerarul este folosit tot mai rar.

Potrivit BNM, pe termen lung, creșterea plăților PFN este vizibilă. Pe parcursul ultimilor cinci ani, plățile au înregistrat o medie anuală de creștere de 36,7% ca număr și 38,7% ca valoare.

Diferențele între orașe și sate persistă. În Chișinău se află aproape 60% dintre terminale. Accesul la plățile digitale este mai redus în localitățile mici, deși infrastructura se extinde treptat.

Lansarea sistemului MIA plăți instant, în 2024, a impulsionat această tendință, permițând transferuri rapide, inclusiv către stat. Din vara acestui an, prin MIA pot fi achitate direct din aplicațiile mobile peste 120 de servicii publice, fără comisioane.

BNM estimează că procesul de digitalizare va continua în ritm accelerat și în anii următori, impulsionat de aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) în octombrie 2025, precum și de extinderea sistemelor de plăți instant.

Instituția subliniază că toate plățile digitale sunt protejate prin tehnologii avansate, inclusiv criptarea datelor și autentificarea în doi pași, iar pentru a combate riscurile de fraudă online, BNM desfășoară în permanență campanii de educație financiară dedicate populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#plati electronice #plati online #carduri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.