(VIDEO) Cazul profesorilor turci expulzați din Moldova, în vizorul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

17 Mart. 2021, 15:56
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2021, 15:56 // Actual //  MD Bani

În iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre prin care declara că Republica Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor străini care au fost expulzați din țară în septembrie 2018. Dosarul se referă la arestul profesorilor turci și expulzarea acestora în Turcia.

Astăzi, 17 martie 2021, a avut loc o nouă conferința de presă organizată de Centrul de Resurse Juridice cu titlul „Cazul profesorilor turci în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Detalii despre decizia recentă a CM al CoE cu privire la executarea hotărârii Ozdil și alții”.

În cadrul conferinței, organizatorii au făcut publice mai multe detalii despre profesorii turci expulzați din Moldova, de asemenea, au discutat și despre ultima decizie a Comitetului de Miniștri în legătură cu această cauză, scrie realitatea.md.

Potrivit reprezentantului Centrului de Resurse Juridice din Moldova(CRJM), Daniel Goinic, hotărârea „Ozdil și alții” a fost pusă sub supraveghere avansată, aceasta fiind atribuită de către CM unor probleme grave de drepturile omului.

În februarie 2021, Agentul Guvernamental a emis al treilea plan de acțiuni care prevede o descriere a situației aplicanților.

„Comitetul de miniștri a invitat autoritățile să informeze cu privire la rezultatul procedurilor aflate pe rol în legătură cu alți doi solicitanți. Deasemenea, comitetul de miniștri a invitat autoritățile să obțină cât mai multe informații despre starea reclamanților în penitenciarele din Turcia și cu privire la rezultatul procedurilor  de apel în dosarele lor personale. În cazul celor cinci reclamanți există o sentință de condamnare reală care se execută în penitenciarele din Turcia”, menționează directorul programului PROMO-LEX, Vadim Vieru.

Prin urmare, aceștia au fost condamnați la 12 și nouă ani de închisoare, iar încă trei condamnați au primit câte șapte ani și șase luni de închisoare.

Totodată, în legătură cu măsurile individuale, există și cauza penală în privința fostului director al SIS, Vasile Botnari, care a fost examinată în ședință secretă, dosarul penal fiind clasificat în regimul legislației cu privire la secretul de stat. Sentința a fost pronunțată într-o cauză în care nu există părți vătămate.

Comitetul de Miniștri solicită ca până în septembrie 2021, Guvernul să raporteze care este situația și evoluțiile pe această cauză penală fiindcă o nouă examinare a cauzei „Ozdil și alții” va avea loc în decembrie 2021.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.