(VIDEO) Cazul profesorilor turci expulzați din Moldova, în vizorul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

În iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre prin care declara că Republica Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor străini care au fost expulzați din țară în septembrie 2018. Dosarul se referă la arestul profesorilor turci și expulzarea acestora în Turcia.

Astăzi, 17 martie 2021, a avut loc o nouă conferința de presă organizată de Centrul de Resurse Juridice cu titlul „Cazul profesorilor turci în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Detalii despre decizia recentă a CM al CoE cu privire la executarea hotărârii Ozdil și alții”.

În cadrul conferinței, organizatorii au făcut publice mai multe detalii despre profesorii turci expulzați din Moldova, de asemenea, au discutat și despre ultima decizie a Comitetului de Miniștri în legătură cu această cauză, scrie realitatea.md.

Potrivit reprezentantului Centrului de Resurse Juridice din Moldova(CRJM), Daniel Goinic, hotărârea „Ozdil și alții” a fost pusă sub supraveghere avansată, aceasta fiind atribuită de către CM unor probleme grave de drepturile omului.

În februarie 2021, Agentul Guvernamental a emis al treilea plan de acțiuni care prevede o descriere a situației aplicanților.

„Comitetul de miniștri a invitat autoritățile să informeze cu privire la rezultatul procedurilor aflate pe rol în legătură cu alți doi solicitanți. Deasemenea, comitetul de miniștri a invitat autoritățile să obțină cât mai multe informații despre starea reclamanților în penitenciarele din Turcia și cu privire la rezultatul procedurilor de apel în dosarele lor personale. În cazul celor cinci reclamanți există o sentință de condamnare reală care se execută în penitenciarele din Turcia”, menționează directorul programului PROMO-LEX, Vadim Vieru.

Prin urmare, aceștia au fost condamnați la 12 și nouă ani de închisoare, iar încă trei condamnați au primit câte șapte ani și șase luni de închisoare.

Totodată, în legătură cu măsurile individuale, există și cauza penală în privința fostului director al SIS, Vasile Botnari, care a fost examinată în ședință secretă, dosarul penal fiind clasificat în regimul legislației cu privire la secretul de stat. Sentința a fost pronunțată într-o cauză în care nu există părți vătămate.

Comitetul de Miniștri solicită ca până în septembrie 2021, Guvernul să raporteze care este situația și evoluțiile pe această cauză penală fiindcă o nouă examinare a cauzei „Ozdil și alții” va avea loc în decembrie 2021.

#profesori turci #sedinta #Consiliul Europei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.