(VIDEO) Cazul profesorilor turci expulzați din Moldova, în vizorul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

În iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre prin care declara că Republica Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor străini care au fost expulzați din țară în septembrie 2018. Dosarul se referă la arestul profesorilor turci și expulzarea acestora în Turcia.

Astăzi, 17 martie 2021, a avut loc o nouă conferința de presă organizată de Centrul de Resurse Juridice cu titlul „Cazul profesorilor turci în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Detalii despre decizia recentă a CM al CoE cu privire la executarea hotărârii Ozdil și alții”.

În cadrul conferinței, organizatorii au făcut publice mai multe detalii despre profesorii turci expulzați din Moldova, de asemenea, au discutat și despre ultima decizie a Comitetului de Miniștri în legătură cu această cauză, scrie realitatea.md.

Potrivit reprezentantului Centrului de Resurse Juridice din Moldova(CRJM), Daniel Goinic, hotărârea „Ozdil și alții” a fost pusă sub supraveghere avansată, aceasta fiind atribuită de către CM unor probleme grave de drepturile omului.

În februarie 2021, Agentul Guvernamental a emis al treilea plan de acțiuni care prevede o descriere a situației aplicanților.

„Comitetul de miniștri a invitat autoritățile să informeze cu privire la rezultatul procedurilor aflate pe rol în legătură cu alți doi solicitanți. Deasemenea, comitetul de miniștri a invitat autoritățile să obțină cât mai multe informații despre starea reclamanților în penitenciarele din Turcia și cu privire la rezultatul procedurilor de apel în dosarele lor personale. În cazul celor cinci reclamanți există o sentință de condamnare reală care se execută în penitenciarele din Turcia”, menționează directorul programului PROMO-LEX, Vadim Vieru.

Prin urmare, aceștia au fost condamnați la 12 și nouă ani de închisoare, iar încă trei condamnați au primit câte șapte ani și șase luni de închisoare.

Totodată, în legătură cu măsurile individuale, există și cauza penală în privința fostului director al SIS, Vasile Botnari, care a fost examinată în ședință secretă, dosarul penal fiind clasificat în regimul legislației cu privire la secretul de stat. Sentința a fost pronunțată într-o cauză în care nu există părți vătămate.

Comitetul de Miniștri solicită ca până în septembrie 2021, Guvernul să raporteze care este situația și evoluțiile pe această cauză penală fiindcă o nouă examinare a cauzei „Ozdil și alții” va avea loc în decembrie 2021.

#profesori turci #sedinta #Consiliul Europei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.