(VIDEO) Cazul profesorilor turci expulzați din Moldova, în vizorul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

În iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre prin care declara că Republica Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor străini care au fost expulzați din țară în septembrie 2018. Dosarul se referă la arestul profesorilor turci și expulzarea acestora în Turcia.

Astăzi, 17 martie 2021, a avut loc o nouă conferința de presă organizată de Centrul de Resurse Juridice cu titlul „Cazul profesorilor turci în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Detalii despre decizia recentă a CM al CoE cu privire la executarea hotărârii Ozdil și alții”.

În cadrul conferinței, organizatorii au făcut publice mai multe detalii despre profesorii turci expulzați din Moldova, de asemenea, au discutat și despre ultima decizie a Comitetului de Miniștri în legătură cu această cauză, scrie realitatea.md.

Potrivit reprezentantului Centrului de Resurse Juridice din Moldova(CRJM), Daniel Goinic, hotărârea „Ozdil și alții” a fost pusă sub supraveghere avansată, aceasta fiind atribuită de către CM unor probleme grave de drepturile omului.

În februarie 2021, Agentul Guvernamental a emis al treilea plan de acțiuni care prevede o descriere a situației aplicanților.

„Comitetul de miniștri a invitat autoritățile să informeze cu privire la rezultatul procedurilor aflate pe rol în legătură cu alți doi solicitanți. Deasemenea, comitetul de miniștri a invitat autoritățile să obțină cât mai multe informații despre starea reclamanților în penitenciarele din Turcia și cu privire la rezultatul procedurilor de apel în dosarele lor personale. În cazul celor cinci reclamanți există o sentință de condamnare reală care se execută în penitenciarele din Turcia”, menționează directorul programului PROMO-LEX, Vadim Vieru.

Prin urmare, aceștia au fost condamnați la 12 și nouă ani de închisoare, iar încă trei condamnați au primit câte șapte ani și șase luni de închisoare.

Totodată, în legătură cu măsurile individuale, există și cauza penală în privința fostului director al SIS, Vasile Botnari, care a fost examinată în ședință secretă, dosarul penal fiind clasificat în regimul legislației cu privire la secretul de stat. Sentința a fost pronunțată într-o cauză în care nu există părți vătămate.

Comitetul de Miniștri solicită ca până în septembrie 2021, Guvernul să raporteze care este situația și evoluțiile pe această cauză penală fiindcă o nouă examinare a cauzei „Ozdil și alții” va avea loc în decembrie 2021.

#profesori turci #sedinta #Consiliul Europei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră