(VIDEO) Cazul profesorilor turci expulzați din Moldova, în vizorul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

În iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre prin care declara că Republica Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor străini care au fost expulzați din țară în septembrie 2018. Dosarul se referă la arestul profesorilor turci și expulzarea acestora în Turcia.

Astăzi, 17 martie 2021, a avut loc o nouă conferința de presă organizată de Centrul de Resurse Juridice cu titlul „Cazul profesorilor turci în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Detalii despre decizia recentă a CM al CoE cu privire la executarea hotărârii Ozdil și alții”.

În cadrul conferinței, organizatorii au făcut publice mai multe detalii despre profesorii turci expulzați din Moldova, de asemenea, au discutat și despre ultima decizie a Comitetului de Miniștri în legătură cu această cauză, scrie realitatea.md.

Potrivit reprezentantului Centrului de Resurse Juridice din Moldova(CRJM), Daniel Goinic, hotărârea „Ozdil și alții” a fost pusă sub supraveghere avansată, aceasta fiind atribuită de către CM unor probleme grave de drepturile omului.

În februarie 2021, Agentul Guvernamental a emis al treilea plan de acțiuni care prevede o descriere a situației aplicanților.

„Comitetul de miniștri a invitat autoritățile să informeze cu privire la rezultatul procedurilor aflate pe rol în legătură cu alți doi solicitanți. Deasemenea, comitetul de miniștri a invitat autoritățile să obțină cât mai multe informații despre starea reclamanților în penitenciarele din Turcia și cu privire la rezultatul procedurilor de apel în dosarele lor personale. În cazul celor cinci reclamanți există o sentință de condamnare reală care se execută în penitenciarele din Turcia”, menționează directorul programului PROMO-LEX, Vadim Vieru.

Prin urmare, aceștia au fost condamnați la 12 și nouă ani de închisoare, iar încă trei condamnați au primit câte șapte ani și șase luni de închisoare.

Totodată, în legătură cu măsurile individuale, există și cauza penală în privința fostului director al SIS, Vasile Botnari, care a fost examinată în ședință secretă, dosarul penal fiind clasificat în regimul legislației cu privire la secretul de stat. Sentința a fost pronunțată într-o cauză în care nu există părți vătămate.

Comitetul de Miniștri solicită ca până în septembrie 2021, Guvernul să raporteze care este situația și evoluțiile pe această cauză penală fiindcă o nouă examinare a cauzei „Ozdil și alții” va avea loc în decembrie 2021.

#profesori turci #sedinta #Consiliul Europei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.