VIDEO Directorul BP, Vasile Cazacu: Securitate farmaceutică, noua fabrică de 10 mln euro și salariile pentru angajați

Pandemia, blocajele logistice care au îngreunat circulația mărfurilor și produselor pe întreaga planetă, iar acum, și războiul din regiune ne aduc în prim plan importanța domeniului farmaceutic – un sector vital pentru fiecare. În contextul acestor evenimente majore care ne-au afectat direct, am discutat cu directorul executiv al celei mai mari fabrici farmaceutice din Republica Moldova, Balkan Pharmaceuticals, Vasile Cazacu, scrie realitatea.md.

Cât de important este domeniul farmaceutic pentru populație? Care sunt problemele cu care se confruntă producătorii de medicamente în prezent? Ce se întâmplă cu forța de muncă în acest domeniu, dar și care sunt planurile de viitor ale companiei Balkan Pharmaceuticals, urmăriți în interviul de mai jos.

În prezent, fabrica Balkan Pharmaceuticals din orașul Sîngera este una dintre cele mai mari din Europa de Est. Aceasta are 4 fluxuri industriale care asigură producerea a peste 200 denumiri de medicamente, în diferite forme, doze și variații de ambalaj – comprimate, capsule, pulbere, fiole, flacoane.

„Balkan Pharmaceuticals reprezintă cea mai mare investiție românească în Republica Moldova. Portofoliul companiei include o gamă de produse utilizate într-un spectru larg de tratamente: de la o cefalee, până la tratamentul maladiilor oncologice. Avem cooptați specialiști din România, Ucraina, din țările apropiate”, a declarat Vasile Cazacu.

Fabrica Balkan Pharmaceuticals și-a început activitatea cu un număr minim de angajați, aproximativ 40, fiind prognozate crearea a peste 400 de locuri de muncă. În prezent, numărul acestora crește de la o zi la alta. În contextul în care ne confruntăm cu un exod de specialiști din diverse domenii, compania depune efort pentru a motiva tinerii specialiști să rămână în țară.

„Studenții își efectuează practica de producere la noi. Este un proces continuu. Unii studenți își scriu teza de licență la noi la fabrică, în colaborare cu specialiștii noștri. Menținerea și fortificarea echipei este permanent în vizorul conducerii. Pentru a stimula un bun specialist, el are nevoie de o remunerare corespunzătoare. Aceasta este baza tuturor activităților. Desigur, mai sunt și conjuncturi: condițiile de muncă, echipa, administrația, posibilitatea de perfecționare. Totuși, un salariu decent este motto-ul dezvoltării”, a adăugat directorul Balkan Pharmaceuticals.

Referitor la situația din Ucraina, Vasile Cazacu precizează că există anumite impedimente logistice, însă produsul brut necesar ajunge la destinație, într-un final.

„Ucraina, Rusia, Belarus sunt producători semnificativi și cu o prezență semnificativă pe piața Moldovei. Credem că există riscul, cel puțin pe termen scurt, să ne confruntăm cu lipsuri și neajunsuri, până nu va fi găsită o alternativă. În ultima perioada au apărut probleme logistice. Termenul de livrare a materiei prime, a ambalajelor, a altor excipienți s-a mărit semnificativ. A fost perturbată logistica atât pe cale maritimă, terestră, cât și pe cale aeriană. În unele cazuri, perioada de livrare s-a dublat, triplat ca timp și cost. Cu întârzieri, produsul ajunge în fabrică. Lucrăm în avans pentru a avea stocuri suficiente și pentru a asigura prezența medicamentelor pe piață”, a precizat Vasile Cazacu.

Pe lângă fabrica din Republica Moldova, directorul Balkan Pharmaceuticals dezvăluie că urmează o nouă investiție în România. Potrivit acestuia, va fi deschisă o fabrică în județul Iași, o investiție totală de aproximativ 10 milioane de euro.

„Noul complex industrial va fi amplasat în județul Iași. Va include o hală de producere, spații de depozitare și oficii. Este un proiect finanțat de către Uniunea Europeană, prin intermediul Programului operațional regional 2014-2020, cu o cofinanțare în proporție de 33% de către Balkan Pharmaceuticals. Din partea UE valoarea investiției va fi de aproximativ 70% din costurile lucrărilor”, a concluzionat directorul Balkan Pharmaceuticals, Vasile Cazacu.

În viitor, Balkan Pharmaceuticals are drept scop creșterea nomenclaturii, planuri ambițioase de extindere în UE și CSI, lărgirea pieței, creșterea numărului de angajați și a cifrei de afacere.

#Piața medicamentelor #livrari #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.