VIDEO Directorul BP, Vasile Cazacu: Securitate farmaceutică, noua fabrică de 10 mln euro și salariile pentru angajați

10 Mai 2022, 14:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mai 2022, 14:35 // Actual //  bani.md

Pandemia, blocajele logistice care au îngreunat circulația mărfurilor și produselor pe întreaga planetă, iar acum, și războiul din regiune ne aduc în prim plan importanța  domeniului farmaceutic – un sector vital pentru fiecare. În contextul acestor evenimente majore care ne-au afectat direct, am discutat cu directorul executiv al celei mai mari fabrici farmaceutice din Republica Moldova, Balkan Pharmaceuticals, Vasile Cazacu, scrie realitatea.md.

Cât de important este domeniul farmaceutic pentru populație? Care sunt problemele cu care se confruntă producătorii de medicamente în prezent? Ce se întâmplă cu forța de muncă în acest domeniu, dar și care sunt planurile de viitor ale companiei Balkan Pharmaceuticals, urmăriți în interviul de mai jos.

În prezent, fabrica Balkan Pharmaceuticals din orașul Sîngera este una dintre cele mai mari din Europa de Est. Aceasta are 4 fluxuri industriale care asigură producerea a peste 200 denumiri de medicamente, în diferite forme, doze și variații de ambalaj – comprimate, capsule, pulbere, fiole, flacoane.

„Balkan Pharmaceuticals reprezintă cea mai mare investiție românească în Republica Moldova. Portofoliul companiei include o gamă de produse utilizate într-un spectru larg de tratamente: de la o cefalee, până la tratamentul maladiilor oncologice. Avem cooptați specialiști din România, Ucraina, din țările apropiate”, a declarat Vasile Cazacu.

Fabrica Balkan Pharmaceuticals și-a început activitatea cu un număr minim de angajați, aproximativ 40, fiind prognozate crearea a peste 400 de locuri de muncă. În prezent, numărul acestora crește de la o zi la alta. În contextul în care ne confruntăm cu un exod de specialiști din diverse domenii, compania depune efort pentru a motiva tinerii specialiști să rămână în țară.

 

„Studenții își efectuează practica de producere la noi. Este un proces continuu. Unii studenți își scriu teza de licență la noi la fabrică, în colaborare cu specialiștii noștri. Menținerea și fortificarea echipei este permanent în vizorul conducerii. Pentru a stimula un bun specialist, el are nevoie de o remunerare corespunzătoare. Aceasta este baza tuturor activităților. Desigur, mai sunt și conjuncturi: condițiile de muncă, echipa, administrația, posibilitatea de perfecționare. Totuși, un salariu decent este motto-ul dezvoltării”, a adăugat directorul Balkan Pharmaceuticals.

Referitor la situația din Ucraina, Vasile Cazacu precizează că există anumite impedimente logistice, însă produsul brut necesar ajunge la destinație, într-un final.

„Ucraina, Rusia, Belarus sunt producători semnificativi și cu o prezență semnificativă pe piața Moldovei. Credem că există riscul, cel puțin pe termen scurt, să ne confruntăm cu lipsuri și neajunsuri, până nu va fi găsită o alternativă. În ultima perioada au apărut probleme logistice. Termenul de livrare a materiei prime, a ambalajelor, a altor excipienți s-a mărit semnificativ. A fost perturbată logistica atât pe cale maritimă, terestră, cât și pe cale aeriană. În unele cazuri, perioada de livrare s-a dublat, triplat ca timp și cost. Cu întârzieri, produsul ajunge în fabrică. Lucrăm în avans pentru a avea stocuri suficiente și pentru a asigura prezența medicamentelor pe piață”, a precizat Vasile Cazacu.

Pe lângă fabrica din Republica Moldova, directorul Balkan Pharmaceuticals dezvăluie că urmează o nouă investiție în România. Potrivit acestuia, va fi deschisă o fabrică în județul Iași, o investiție totală de aproximativ 10 milioane de euro.

„Noul complex industrial va fi amplasat în județul Iași. Va include o hală de producere, spații de depozitare și oficii. Este un proiect finanțat de către Uniunea Europeană, prin intermediul Programului operațional regional 2014-2020, cu o cofinanțare în proporție de 33% de către Balkan Pharmaceuticals. Din partea UE valoarea investiției va fi de aproximativ 70% din costurile lucrărilor”, a concluzionat directorul Balkan Pharmaceuticals, Vasile Cazacu.

În viitor, Balkan Pharmaceuticals are drept scop creșterea nomenclaturii, planuri ambițioase de extindere în UE și CSI, lărgirea pieței, creșterea numărului de angajați și a cifrei de afacere.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.