VIDEO În timp ce consumul de vin în lume este în scădere, vinurile moldovenești cuceresc noi piețe. Ce spun experții

Deși consumul internațional de vinuri este în scădere, Republica Moldova a reușit să crească exporturile. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, explică această tendință prin interesul consumatorilor pentru vinurile noi și schimbarea spre alte soiuri mai ușoare în comparație cu vinurile clasice.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a spus că acum producătorii moldoveni își intensifică activitatea pe piețele din România, Polonia și Olanda. El a menționat că între timp au fost înregistrate succese neașteptat de mari în Statele Unite ale Americii, precum și țări cu o bogată istorie vinicolă.

„Suntem o noutate, iar consumatorii sunt curioși să guste ceva nou. Asta se observă și în Franța unde publicul nu mai preferă vinurile vechi și grele, dar ceva nou. Ei au început să importe, inclusiv și din țara noastră. Un alt exemplu este Japonia unde am reușit să vindem 20 de mii de sticle de Viorica în câteva zile de la deschiderea reprezentanței vinului moldovenesc. Toți cunosc Chardonnay, Merlot sau Cabernet, dar soiurile noastre sunt o noutate și lumea vrea să afle mai mult despre ele”, a mai afirmat Ștefan Iamandi.

Pentru a menține și mai mult provocarea, vinificatorii moldoveni au început să pună accentul pe producerea vinurilor din soirile autohtone Rară Neagră, Feteasca, Viorica și Floricica, a menționat Dumitru Coșleț, expert în domeniul vinurilor. Toate acestea au dus la creșterea interesului pentru vinurile moldovenești care capătă personalitate.

„Pentru mine a fost surprinzător că în cea mai mare putere din lume (SUA-n.r.) poți întâlni pe aceiași masă un vin din California și unul moldovenesc. Acest lucru este fantastic. La fel este și în România unde în restaurante vinul nostru este servit la egal cu cel autohton. Și aici să nu uităm că România este în top zece producători de vinuri din lume. Avem reacții foarte bune și din Polonia, dar acolo se consumă vinuri demiseci sau demidulci, iar producătorii noștri au trecut mai mult pe vinuri seci de calitate”, a afirmat Dumitru Coșleț.

De Ziua Națională a Vinului, Oficiul Național al Viei și Vinului va lansa noul brand de țară „Wine of Moldova. Unexpectedly Great” / „Vinul Moldovei. Uimitor de Bun”. Acesta va prezenta angajamentul industriei vinicole din țară de a produce vinuri de o calitate excepțională, capabile să concureze cu cele mai apreciate vinuri din lume.

#vin moldovenesc #exporturi #experti #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salarii de peste un milion de lei pe an, automobile de zeci de mii de dolari și proprietăți imobiliare de milioane. Declarațiile de avere ale conducerii Energocom scot la iveală venituri mari într-o companie de stat care gestionează achizițiile de gaze naturale și energie electrică pentru Republica Moldova. Managerul de risc, Alexandru Țurcanu, a încasat în 2025 peste 1,09 milioane de lei doar din salariu, în timp ce directorul general interimar, Eugeniu Buzatu, a declarat o remunerație anuală de aproximativ 1,2 milioane de lei.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Alexandru Țurcanu, angajat în funcția de manager de risc la Energocom din 15 ianuarie 2024, a obținut un salariu de 1.090.221 de lei, echivalentul unei medii lunare de aproximativ 90.852 de lei. La această sumă se adaugă tichete de masă de 15.530 de lei, astfel încât veniturile sale salariale și beneficiile aferente funcției au ajuns la 1.105.751 de lei.

Însă salariul de la Energocom nu reprezintă singura sursă de venit a managerului. În declarația depusă pentru anul trecut figurează și 36.000 de euro obținuți din locațiune, echivalentul a 3.000 de euro lunar. Totodată, Țurcanu a declarat o indemnizație de 202.130 de lei pentru îngrijirea copilului, iar un membru al familiei a beneficiat de o indemnizație de maternitate de 39.185 de lei.

Și averea imobiliară este una de neglijat. Alexandru Țurcanu deține o casă de locuit cu suprafața de 235,2 metri pătrați, achiziționată în anul 2021 cu 3,6 milioane de lei, precum și un apartament de 65,8 metri pătrați, cumpărat în 2016 cu aproximativ 403 mii de lei. În declarație figurează, de asemenea, terenuri intravilane achiziționate în anii 2021 și 2022, inclusiv unul evaluat la 3,6 milioane de lei, aferent achiziției din 2021.

În 2025, managerul de risc și-a cumpărat și un automobil Toyota RAV4, fabricat în același an, pentru care a declarat un preț de 43.740 de dolari. De asemenea, acesta a raportat patru credite bancare contractate în perioada 2021–2025, cu o valoare inițială cumulată de aproximativ 2,8 milioane de lei.

Prin comparație, directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 un salariu de aproximativ 1,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă o medie de circa 99,6 mii de lei lunar. Suplimentar, acesta a beneficiat de 36 de mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei în tichete de masă. În total, veniturile și beneficiile declarate în legătură cu activitatea sa la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei.

Astfel, numai salariile anuale ale celor doi angajați ai companiei au însumat aproape 2,3 milioane de lei, fără a lua în calcul veniturile suplimentare, tichetele de masă și diurnele.

Veniturile lui Alexandru Țurcanu au ajuns în atenția publică și pe fondul acuzațiilor lansate de deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, la adresa parlamentarului PAS Radu Marian. Costiuc susține că managerul de risc de la Energocom ar fi un apropiat al lui Marian și ridică semne de întrebare privind influența acestuia asupra angajării în compania de stat.

Mai mult, Costiuc afirmă că Alexandru Țurcanu ar fi fost implicat în inițiativa de cumpărare a valorilor mobiliare de stat (VMS) de către Energocom și a cerut explicații privind eventualele legături dintre manager și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Deputatul nu a prezentat însă dovezi publice care să confirme că Radu Marian ar fi intervenit în angajarea lui Țurcanu sau în deciziile investiționale ale companiei.

Discuția a degenerat într-un schimb de replici între cei doi deputați, după ce Costiuc l-a întrebat pe Marian despre relația sa cu managerul Energocom și despre investițiile în valori mobiliare de stat. Marian a evitat să răspundă direct și a lansat, la rândul său, acuzații la adresa lui Costiuc, inclusiv în legătură cu activitățile acestuia din trecut în Federația Rusă.

Controversa apare în contextul în care Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026. Directorul interimar Eugeniu Buzatu a explicat anterior că asemenea plasamente țin de managementul trezoreriei companiei, însă nu a oferit detalii despre randamentele obținute și maturitatea instrumentelor financiare.

În urma unei sesizări depuse de Vasile Costiuc, Procuratura Anticorupție a transmis materialele către Centrul Național Anticorupție pentru examinarea presupuselor nereguli în gestionarea resurselor financiare ale Energocom. Sesizarea nu reprezintă, în sine, o constatare a vreunei ilegalități.