Scandalul TOAPAZ. Cine sunt persoanele anchetate în șmecheria cu insolvabilitatea fictivă de la uzina rușilor

Patru persoane din conducerea a două companii sunt cercetate în cadrul dosarului care vizează uzina (TOPAZ n.a) din Chișinău, asociată cu o companie din Rusia sancționată internațional. Anunțul a fost făcut de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Doi dintre bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea întreprinderii mixte, care au avut anterior funcții în așa-zisele „autorități” din stânga Nistrului și făceau naveta la Chișinău. Ceilalți doi bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea unei companii moldovenești care a solicitat instanței declararea insolvabilității uzinei TOPAZ. Procurorii susțin că această insolvabilitate ar fi fost creată artificial, deși întreprinderea avea capacitatea de a-și plăti datoriile, inclusiv o sumă de peste 12 milioane de lei datorată salariaților între 2022 și 2024.

Acțiunile celor implicați au fost motivate de dorința de a prelua activele uzinei, care anterior refuzase să cedeze terenurile respective. Aceste manevre ar fi provocat pierderi considerabile creditorilor întreprinderii.

Pentru a strânge probe, procurorii au efectuat percheziții la sediile ambelor companii și la locuințele bănuiților, confiscând documente scrise și electronice relevante pentru caz.

Uzina TOPAZ din Chișinău este controlată de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK) din Rusia, sancționată de Occident pentru implicarea în industria militară rusă. În februarie 2024, TOPAZ a intrat oficial în procedura de insolvabilitate, după ce compania CPD-Industrial Grup SRL, deținută de Olga Baciu, sora milionarului Mircea Baciu, care deține rețeaua de magazine Bomba, a solicitat acest lucru. CPD-Industrial Grup SRL închiriază spații comerciale de la TOPAZ și este considerată un principal pretendent pentru terenul pe care se află uzina.

Legăturile uzinei cu Rusia au fost dezvăluite într-o anchetă RISE Moldova, evidențiind faptul că ODK fabrică motoare pentru avioane militare și că sancțiunile internaționale au afectat grav activitatea financiară a acesteia. Deși uzina a fost scoasă la vânzare, licitația inițială a eșuat, iar în august 2023, o nouă licitație a fost câștigată de compania OOO „BIZBF” din Moscova, deși ODK a negat înstrăinarea acțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#topaz #insolvabilitate #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.