VIDEO Ministrul mediului confirmă: Terenul de la Stăuceni, examinat pentru construcția unei gunoiști

Ministerul mediului nu a renunțat la construcția unui Centru de gestionare a deșeurilor în mun. Chișinău. Mai mult, terenul de la Stăuceni în continuare este examinat ca o locație potrivită. În prezent, potrivit ministrului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, experții încearcă să identifice alternative pentru acest teren, însă nu exclud faptul că, în cele din urmă, Centru de gestionare a deșeurilor va fi construit totuși la Stăuceni.

„La moment, suntem în discuții foarte pline cu Primăria municipiului Chișinău. În realitate dorim foarte mult ca să deblocăm situația creată. Au fost efectuate mai multe misiuni, mai multe ședințe și discuții pentru a identifica care este cea mai optimă decizie privind unde va fi amplasat Centrul de gestionare a deșeurilor. De pe listă acel teren, despre care s-a vorbit încă în februarie (n.r. terenul de la Stăuceni), nu a fost exclus, dar evident în urma mai multor discuții am convenit inclusiv cu Primăria municipiului Chișinău că vom încerca să identificăm și alte terenuri care vor fi evaluate din toate punctele de vedere. În primul rând, trebuie să se țină cont de posibilitatea de accesare, ceea ce ar însemna infrastructura drumului, infrastructură de energie – ceea ce ar însemna infrastructură ca și construcție, noi vorbim de Centru de gestionare a deșeurilor, nu vorbim de o groapă de gunoi”, a precizat ministrul pentru Realitatea.

Ministrul Mediului a mai precizat că ”în Stăuceni este doar o singură locație care este potențial posibilă, dar că va fi or nu va fi, care sunt criteriile care vor sta prioritare în selectare, la moment se lucrează”.

Amintim că în februarie 2023 s-a iscat un adevărat scandal, după ce deputații PAS au înregistrat în Parlament și au inclus pe ordinea de zi a unei ședințe plenare un proiect ce prevede construcția Centrului de gestionare a deșeurilor în imediata apropiere de localitatea Stăuceni. După ce primarul Capitalei, Ion Ceban, a tras un semnal de alarmă, documentul a fost retras de pe agenda Legislativului. Astăzi, 5 septembrie, într-un răspuns oficial pentru Realitatea.md, reprezentanții Ministerului Mediului au precizat:

„La moment Ministerul Mediului de comun cu finanțatorii examinează mai multe locații pentru amplasarea depozitului de deșeuri. Va fi selectat terenul care este cel mai favorabil/oportun din punct de vedere al sustenabilității proiectului deșeuri solide Moldova și a sistemului integrat de gestionare a deșeurilor. Retragerea unui proiect de lege de pe agenda parlamentului nu înseamnă renunțarea la proiect”.

Între timp, localnicii din Stăuceni, mun. Chișinău, au inițiat o petiție prin care colectează semnături pentru a nu permite construcția Centrului de gestionare a deșeurilor pe un teren de 20 ha din localitatea lor.

VIDEO Oamenii din Stăuceni NU vor gunoiște în localitate. PETIȚIE: ”Îmi exprim dezacordul cu planul Guvernului”

#Stauceni #gunoi #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.