VIDEO Parcursul Lituaniei spre Uniunea Europeană şi beneficiile aderării la UE

Cu o populaţie de aproape 3 milioane, Lituania este o țară situată pe malul sud-estic al Mării Baltice, având frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca. Pe uscat, se învecinează cu Letonia la nord, cu Belarus la est și sud, și cu Polonia la sud. Țara, care a aderat la Uniunea Europenă în 2004, s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere.

Primul pas făcut de Lituania pe calea aderării la UE a fost făcut la 14 decembrie 1990, când împreună cu Letonia şi Estonia, a apelat la Comunitatea Economică Europeană (CEE) pentru a cere ajutor politic și economic în mod direct, şi nu prin intermediul Moscovei. La 11 mai 1992, Lituania a semnat Acordul de Comerţ şi Cooperare Economică, care a intrat în vigoare din 1 februarie 1993.

PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro pe lună.

La capitolul investiții străine directe (ISD), Lituania a demonstrat că poate deveni un bun exemplu pentru alte țării. A început cu 3 miliarde de euro în 2004, iar până în 2022, indicele a crescut la 25 de miliarde de euro. Toate aceste avantaje economice au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022.

Calitatea de membru al Uniunii Europene a întărit securitatea internă, a stimulat creşterea economică, care a redus riscurile de contradicţii sociale în societate, a sporit stabilitatea socială, ceea ce a întărit democraţia şi coeziunea internă a ţării. Dar dincolo de asta, intrarea în UE a însemnat un gest de justiţie istorică, de revenire în familia europeană şi occidentală, de la care Lituania a fost ruptă abuziv în anul 1940.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru #avantaje #realizari #Lituania #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de jumătate dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la matematică și lectură, potrivit rezultatelor PISA 2025. În timp ce 56% dintre adolescenți nu reușesc să demonstreze competențele matematice de bază, 52% întâmpină dificultăți la înțelegerea și interpretarea textelor. Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că rezultatele slabe sunt parte a unui fenomen internațional, alimentat de efectele pandemiei și de hiperdigitalizarea care schimbă modul în care tinerii procesează informația.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, ministrul a fost întrebat despre rezultatele îngrijorătoare ale evaluării internaționale PISA 2025 și despre măsurile necesare pentru dezvoltarea competențelor de lectură și gândire critică în rândul elevilor.

„Într-adevăr, există o tendință globală de descreștere a rezultatelor PISA. În cazul Republicii Moldova, noi avem rezultate mai bune la științe decât în ediția precedentă. Înregistrăm și noi descreșteri la matematică și lectură”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că problemele din educație nu sunt specifice doar Republicii Moldova, întrucât mai multe sisteme educaționale se confruntă cu o deteriorare a competențelor fundamentale ale elevilor.

„Explicația fenomenului la nivel internațional ține, pe de o parte, de impactul pandemiei, dar, într-o tot mai mare măsură, de impactul hiperdigitalizării și, în general, al acestor schimbări tehnologice care afectează modul în care lucrează cu informația noua generație”, a afirmat Perciun.

Datele publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) la 8 septembrie 2026 confirmă amploarea problemei. Doar 44% dintre elevii moldoveni de 15 ani au atins nivelul minim de competență la matematică, față de media OECD de 65%. La lectură, proporția este de 48%, comparativ cu 69% în statele OECD.

Nivelul minim de competență presupune capacitatea elevilor de a aplica noțiuni matematice în situații obișnuite, de a identifica ideea principală a unui text și de a extrage informații relevante din ceea ce citesc. Prin urmare, rezultatele nu înseamnă că adolescenții nu știu să citească sau să efectueze calcule, ci că nu reușesc să utilizeze suficient aceste abilități în contexte practice.

Potrivit OECD, doar aproximativ 1% dintre elevii moldoveni au obținut rezultate de nivel înalt la matematică, iar la lectură proporția este aproape de zero. La științe, 54% dintre elevii moldoveni au atins nivelul minim de competență, în creștere față de 51% în 2022. Ministerul Educației a anunțat că punctajul mediu la această disciplină a avansat cu cinci puncte.