(VIDEO) Recuperarea bunurilor infracționale – ce instituții sunt implicate și ce se întâmplă cu bunurile recuperate

12 Dec. 2022, 16:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Dec. 2022, 16:49 // Actual //  MD Bani

Case, mașini, terenuri, articole de lux, bani în numerar, conturi și chiar monedă virtuală – dacă sunt obținute, deținute sau utilizate ilegal, sunt considerate bunuri infracționale, iar proprietarii… pot rămâne fără ele. Statul urmează să le încaseze și utilizeze, iar procesul de recuperare este unul foarte complex și poate dura mai mulți ani.

Procesul începe cu schimbul de informații între instituții publice, persoane fizice sau juridice și chiar instituții internaționale, iar atunci când sunt demarate investigațiile financiare, acestea pot fi efectuate de mai multe instituții.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) poate efectua investigații doar la solicitarea Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Vamal și a Serviciului Fiscal de Stat. ARBI nu poate lucra independent de alte instituții și nu are dreptul de a iniția investigații financiare paralele fără o delegație oficială.

Subdiviziunea poate desfășura investigații financiare paralele în cadrul urmăririi penale pe 55 de tipuri de infracțiuni – inclusiv: infracțiuni de corupție, crimă organizată, spălarea banilor, trafic de droguri, trafic de ființe umane, contrabandă, evaziune fiscală. Adică infracțiuni care țin nu doar de competența Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii, dar și de competența Inspectoratului General al Poliției, a Serviciului Vamal și a Serviciul Fiscal de Stat.

Pașii de recuperare a bunurilor infracționale

Dacă în urma investigațiilor au fost depistate bunuri infracționale, atunci urmează indisponibilizarea, adică interzicerea înstrăinării bunurilor și, uneori, folosirii bunurilor până la decizia definitivă a instanței de judecată. ARBI este singura instituție care, pe lângă sechestrare, are în competență înghețarea bunurilor.

Odată indisponibilizate, bunurile sunt administrate de instituțiile specializate, până la confiscarea acestora. ARBI este responsabilă de evaluarea, administrarea și valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate pe cele 55 de infracțiuni din competența sa, Ministerul Finanțelor administrează bunurile sechestrate pe alte tipuri de infracțiuni, iar Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de bunurile ușor alterabile.

După decizia de confiscare, urmează recuperarea efectivă a bunurilor de către Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești. Statul poate încasa și utiliza bunurile confiscate sau contravaloarea acestora, iar anumite bunuri pot fi subiectul reutilizării sociale.

Începând cu anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.