(VIDEO) Recuperarea bunurilor infracționale – ce instituții sunt implicate și ce se întâmplă cu bunurile recuperate

Case, mașini, terenuri, articole de lux, bani în numerar, conturi și chiar monedă virtuală – dacă sunt obținute, deținute sau utilizate ilegal, sunt considerate bunuri infracționale, iar proprietarii… pot rămâne fără ele. Statul urmează să le încaseze și utilizeze, iar procesul de recuperare este unul foarte complex și poate dura mai mulți ani.

Procesul începe cu schimbul de informații între instituții publice, persoane fizice sau juridice și chiar instituții internaționale, iar atunci când sunt demarate investigațiile financiare, acestea pot fi efectuate de mai multe instituții.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) poate efectua investigații doar la solicitarea Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Vamal și a Serviciului Fiscal de Stat. ARBI nu poate lucra independent de alte instituții și nu are dreptul de a iniția investigații financiare paralele fără o delegație oficială.

Subdiviziunea poate desfășura investigații financiare paralele în cadrul urmăririi penale pe 55 de tipuri de infracțiuni – inclusiv: infracțiuni de corupție, crimă organizată, spălarea banilor, trafic de droguri, trafic de ființe umane, contrabandă, evaziune fiscală. Adică infracțiuni care țin nu doar de competența Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii, dar și de competența Inspectoratului General al Poliției, a Serviciului Vamal și a Serviciul Fiscal de Stat.

Pașii de recuperare a bunurilor infracționale

Dacă în urma investigațiilor au fost depistate bunuri infracționale, atunci urmează indisponibilizarea, adică interzicerea înstrăinării bunurilor și, uneori, folosirii bunurilor până la decizia definitivă a instanței de judecată. ARBI este singura instituție care, pe lângă sechestrare, are în competență înghețarea bunurilor.

Odată indisponibilizate, bunurile sunt administrate de instituțiile specializate, până la confiscarea acestora. ARBI este responsabilă de evaluarea, administrarea și valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate pe cele 55 de infracțiuni din competența sa, Ministerul Finanțelor administrează bunurile sechestrate pe alte tipuri de infracțiuni, iar Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de bunurile ușor alterabile.

După decizia de confiscare, urmează recuperarea efectivă a bunurilor de către Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești. Statul poate încasa și utiliza bunurile confiscate sau contravaloarea acestora, iar anumite bunuri pot fi subiectul reutilizării sociale.

Începând cu anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bunuri recuperate #bunuri infractionale #ARBI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află printre țările cu un nivel scăzut al foamei, ocupând locul 25 din 122 de state evaluate în Indicele global al foamei 2026. Situația s-a îmbunătățit în ultimele două decenii, însă raportul arată că problemele de alimentație continuă să afecteze o parte din populație, inclusiv copii. La nivel mondial, aproximativ 645 de milioane de oameni nu aveau suficientă hrană în 2025.

Moldova a obținut un scor de 5 puncte, față de 5,4 în 2018 și 18,3 în 2000. În acest clasament, un scor mai mic înseamnă o situație mai bună. Rezultatul țării indică progrese importante pe termen lung, dar o îmbunătățire mai modestă în ultimii ani.

România, Bulgaria, Rusia, Ungaria și Serbia se află în grupul celor 24 de țări cu scoruri sub 5 puncte. Aceste state împart primele 24 de poziții, deoarece diferențele dintre rezultate sunt prea mici pentru a fi clasate separat. Ucraina ocupă locul 60, cu un nivel moderat al foamei.

Pentru Moldova, raportul estimează că mai puțin de 2,5% din populație era subalimentată în perioada 2023–2025. Asta înseamnă un consum de hrană insuficient pentru a acoperi necesarul de energie al organismului. Datele despre copii arată că 4,2% dintre cei cu vârsta sub cinci ani au o înălțime prea mică pentru vârsta lor, un semn al subnutriției cronice. Totodată, aproximativ 3,3% au o greutate prea mică în raport cu înălțimea, potrivit estimărilor incluse în document.

În lume, lupta împotriva foamei a pierdut din progresele obținute anterior. Scorul global a crescut de la 17,6 puncte în 2018 la 18,1 în ediția din 2026. Războaiele, scumpirile, pandemia și fenomenele climatice extreme au făcut mai dificil accesul la hrană pentru milioane de familii.

Deși numărul persoanelor subalimentate a scăzut după vârful din 2022, acesta rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei. Aproximativ 645 de milioane de oameni erau afectați în 2025. Cele mai dificile condiții sunt în Africa subsahariană și Asia de Sud. Somalia are cel mai nefavorabil rezultat dintre țările evaluate, urmată de Republica Democrată Congo, Ciad și Madagascar. În total, opt țări au un nivel alarmant al foamei, iar alte 36 – un nivel grav.

Față de 2018, situația s-a înrăutățit în 32 de țări. În alte 20, progresele au fost foarte mici sau au lipsit. Autorii avertizează că, în ritmul actual, 57 de țări nu vor ajunge la un nivel scăzut al foamei până în 2030.

Raportul subliniază că efectele războaielor se simt și dincolo de zonele de conflict. Transporturile perturbate și scumpirea alimentelor și a îngrășămintelor pot pune presiune pe bugetele familiilor aflate la mii de kilometri distanță. În același timp, o medie bună la nivel de țară poate ascunde comunități în care oamenii încă nu își permit să mănânce suficient.

Indicele global al foamei 2026 este elaborat de Welthungerhilfe, Helvetas și Institutul pentru Dreptul Internațional al Păcii și Conflictelor Armate, pe baza mai multor surse internaționale, inclusiv date ale agențiilor ONU.

#clasamentul foamei #foamea în Moldova