Voronin face bășcălie de construcția lacurilor de acumulare: Va fi centralizat sau „лягушатники”

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege care propune îmbunătățirea cadrului normativ în scopul dezvoltării sectorului hidroameliorativ. Propunerile de modificare a Legii apelor și Codului funciar au fost susținute, în cadrul ședinței plenare de astăzi, cu voturile a 65 de deputați.

Adoptarea noii legi va permite simplificarea procedurii de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei la irigare. Astfel, va fi redus termenul de examinare a cererii și de eliberare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei, de la 30 la 20 de zile.

Totodată, se propune ca în aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare funcțional autorizația de mediu pentru folosința specială a apei să fie eliberată asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigație și Stațiunilor Tehnologice pentru Irigare, care gestionează infrastructura de irigare.

O altă prevedere a proiectului se referă la reglementarea procedurii de cesionare a autorizației de mediu pentru irigare. În cazul în care sunt mai mulți cesionari în arealul unui sistem de irigație, înregistrarea cesiunii autorizației de mediu se va face pentru fiecare cesionar în parte.

Amendamentele la Codul funciar vor permite amplasarea pe terenurile cu destinație agricolă a bazinelor de acumulare a apelor din precipitații.

Deputatul PAS, Vladimir Bolea susține că în prezent asistăm la blocarea râurilor pentru aș numitele broscării, ceea ce duce la distrugerea râurilor și disecarea lor. Ministerul Mediului trebuie să facă o investigație. Toate digurile construite neautorizat trebuie înlăturare. Legea adoptată va permite construcția de lacuri centralizate a apelor pluviale.

„Construcția așa numitor lacuri este necesară, în condițiile în care în anumite perioade ale anului avem foarte multe precipitații, iar în perioada de secetă agricultorii își vor iriga terenurile cu această apă. Asemenea lacuri au existat înainte de anul 1990 și trebuie să restabilim acest lucru”, a punctat Bolea.

Vladimir Voronin din blocul BCS l-a întrebat pe Bolea dacă asemenea bazine vor fi construite autorizat sau după principiul așa numitor „лягушатники” (broscării n.r).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lacuri #ape pluviale #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

#producătorii de sfeclă de zahăr #protest