Zaharova, mesaj amenințător, după învestirea noului guvern în Moldova. „Conduc cu încredere ţara pe calea Ucrainei”

18 Feb. 2023, 19:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Feb. 2023, 19:30 // Actual //  bani.md

Rusia nu se aşteaptă ca noul guvern de la Chişinău să-şi schimbe „retorica antirusă” şi consideră că susţinătorii occidentali ai actualei conduceri a Republicii Moldova duc ţara „cu încredere” pe calea Ucrainei, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ea a constatat că procesul de învestire a noului guvern de la Chişinău a fost însoţit de o „retorică antirusă fără precedent”.

Într-o postare publicată sâmbătă pe site-ul Ministerului rus de Externe, este redat răspunsul Mariei Zaharova la o întrebare despre Moldova pusă de un jurnalist în briefingul de presă susţinut vineri de purtătoarea de cuvânt.

Jurnalistul a întrebat cum comentează discursul de la învestire a noului premier Dorin Recean şi care sunt aşteptările părţii ruse de la noul guvern.

„Am urmărit îndeaproape formarea noului guvern al Republicii Moldova. Am observat că acest proces a fost însoţit de o creştere fără precedent a retoricii antiruseşti din partea autorităţilor de la Chişinău, pe baza unor informaţii neprobate despre un presupus plan rusesc de destabilizare a situaţiei din ţară, primite de la Kiev”, a spus Maria Zaharova, care a catalogat aceste informaţii drept „ficţiune”.

Purtătoarea de cuvânt consideră că schimbarea guvernului de la Chişinău este doar o cosmetizare şi de aceea nu se aşteaptă ca orientarea Chişinăului faţă de Rusia să se schimbe.

„Dacă ne uităm la noua componenţă a cabinetului de miniştri din Moldova, devine clar că schimbările din acesta sunt mai mult de natură cosmetică. Unsprezece dintre cei cincisprezece membri ai acestuia şi-au păstrat posturile. Prin urmare, din păcate, este puţin probabil ca direcţia Chişinăului în ceea ce priveşte Rusia să se schimbe”, a declarat Zaharova.

Ea s-a arătat deranjată de cursul prooccidental al Republicii Moldova şi a strecurat din nou afirmaţia – ce revine insistent în ultima vreme în discursul de la Moscova – că Moldova este împinsă pe calea Ucrainei.

„Am spus în repetate rânduri că sponsorii occidentali ai actualei conduceri a Republicii Moldova conduc cu încredere ţara pe calea Ucrainei şi a statelor baltice”, a spus Zaharova.

Ea a enumerat care dintre măsurile luate de Chişinău deranjează Moscova şi a menţionat „abandonarea statutului de neutralitate” de către Moldova, o altă temă vehiculată de retorica rusă din ultimele săptămâni, acuzând totodată „limitarea utilizării limbii ruse” şi „încercarea de a falsifica istoria comună”.

„Se folosesc aceleaşi reţete – interzicerea presei indezirabile, persecutarea oponenţilor politici, limitarea utilizării limbii ruse, încercarea de a falsifica istoria noastră comună, limitarea artificială a contactelor politice, comerciale, economice şi umanitare cu Rusia, precum şi abandonarea statutului de neutralitate, care este garanţia suveranităţii, stabilităţii şi securităţii Republicii. Acest curs politic al autorităţilor moldoveneşti nu serveşte intereselor popoarelor noastre”, a punctat Zaharova.

„În ceea ce ne priveşte, rămânem deschişi la dezvoltarea unei cooperări bilaterale constructive şi pragmatice în beneficiul cetăţenilor Rusiei şi ai Republicii Moldova”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Aceste declaraţii vin în contextul în care preşedinta Republicii Moldova se află la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde Rusia, pentru prima dată, nu a fost invitată. Maia Sandu s-a întâlnit vineri cu secretarul de stat american Antony Blinken care s-a arătat îngrijorat de eforturile Moscovei de a destabiliza guvernul Republicii Moldova. La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski, după ce săptămâna trecută le-a spus liderilor din UE că Republica Moldova a intrat în vizorul Rusiei, a reiterat această idee, vineri, şi în faţa liderilor de la Conferinţa de Securitate de la Munchen, spunând că Moscova face planuri pentru a „sugruma” Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 15:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 15:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.