„Ziua zero” se apropie: capitala care poate deveni primul oraș fără apă

20 Iul. 2025, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Iul. 2025, 10:35 // Actual //  Ursu Victor

Kabul, capitala Afganistanului, se apropie de colaps în timp ce rămâne fără apă. Familiile sapă fântâni nesigure, copiii lipsesc de la școală, iar criza se agravează fără sprijin extern.

Kabul este pe punctul de a deveni prima capitală modernă care rămâne complet fără apă, scrie CNN.

Pe măsură ce rezervele de apă subterană ale orașului se epuizează din cauza schimbărilor climatice, creșterii rapide a populației și a gestionării defectuoase, familiile se confruntă zilnic cu dificultăți majore pentru a avea acces la apă potabilă.

Peste 40% dintre puțurile forate sunt deja secate, iar 80% din apa rămasă este contaminată, ceea ce obligă locuitorii să apeleze la fântâni nesigure sau la cisterne costisitoare, accentuând criza economică din gospodării.

Dacă în urmă cu câteva decenii capitala Afganistanului avea sub 2 milioane de locuitori, boom-ul demografic de după 2001 a depășit cu mult capacitatea infrastructurii de apă a orașului.

În prezent, Kabul extrage anual cu 44 de milioane de metri cubi mai multă apă decât poate fi reînnoită natural, ceea ce a dus la o scădere de 30 de metri a nivelului apei subterane într-un singur deceniu.

Există familii care își cheltuie toate economiile să sape fântâni, fără a obține însă apă potabilă sigură.

Aceasta nu este doar o penurie de apă. Este o urgență sanitară, economică și umanitară.

Bolile diareice și infecțiile transmise prin apă sunt frecvente, iar copiii lipsesc de la școală pentru a căra apă. Femeile suportă povara cea mai grea, riscându-și siguranța în condițiile restricțiilor impuse de talibani pentru a-și aproviziona familiile cu apă.

Criza este agravată și de instabilitatea politică a Afganistanului dar și de blocarea ajutoarelor externe, inclusiv a fondurilor USAID.

Doar o mică parte din finanțarea necesară pentru apă și igienă a fost livrată. În lipsa unor soluții sustenabile, mulți locuitori din Kabul se tem că vor fi nevoiți să părăsească orașul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.