5 motive pentru a participa la HealthTech Hackathon. Nu rata șansă să câștigi 5 mii de dolari

Îți dorești să îmbunătățești accesul la serviciile de sănătate, să crești calitatea asistenței medicale și să sporești eficiența sistemelor din domeniu? În perioada 25-27 iunie 2021 va avea loc HealthTech Hackathon, aici vei putea genera soluții practice pentru digitalizarea medicinei din Republica Moldova. Timp de 3 zile, împreună cu viitori doctori, biologi, antreprenori, specialiști IT, dar și alți interesați de inovații vei afla necesitățile antreprenoriatului tehnologic în perioada pandemică și vei contribui la revoluționarea sistemului medical din țara noastră. Iată 5 motive pentru care să participi la eveniment.

HealthTech Hackathon este parte componentă a verticalei „HealthTech în Moldova” – o platformă care conectează diferiți actori din sfera medicală și IT pentru a crea oportunități de dezvoltare a inovațiilor și startup-urilor din domeniu. Programul este organizat de către Startup Moldova în colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, cu susținerea USAID și Suedia în cadrul proiectului Tekwill, în parteneriat cu FreshBlood.

Poți obține un premiu de 5 mii de dolari

Echipa câștigătoare va avea șansa de a participa la un program de accelerare de 3 luni, în care va beneficia de sesiuni particulare cu experți din domeniul IT și al sănătății. La finalul programului, echipa va primi până la 5 mii de dolari pentru a-și implementa soluția.

Îți aplici cunoștințele tehnologice în practică

La hackathon îmbini cunoștințele tehnologice cu dorința de a schimba medicina din țara noastră. Evenimentul îți oferă toate instrumentele pentru a-ți pune în practică abilitățile și potențialul creativ. Astfel, poți obține și alte idei și recomandări utile pentru îmbunătățirea și eficientizarea soluției dezvoltate.

Interacționezi cu specialiști internaționali

Pe parcursul evenimentului vei fi ghidat de mentori calificați, atât cu experiență în domeniul tehnologiilor, cât și cu expertiză în domeniul sănătății. De asemenea, vei cunoaște specialiști de peste hotare care te vor familiariza cu evoluția domeniului healthtech la nivel internațional.

Poți atrage investitori și potențiali clienți

Hackathonul te ajută să îți faci ideea cunoscută. Acesta este trambulină pentru identificarea potențialilor investitori sau clienți, propulsându-te într-un mediu propice pentru a-ți testa soluția. De asemenea, te ajută să obții cunoștințe pentru atragerea investitorilor și a resurselor financiare, necesare implementării proiectului.

Îți diversifici zona ta de expertiză

Evenimentul îți oferă posibilitatea să-ți creezi și să-ți diversifici conexiunile. În cadrul acestuia, interacționezi cu persoane atât din medicină, cât și din domeniul IT, cu care faci schimb de cunoștințe și practici. Astfel, îți creezi echipa potrivită pentru dezvoltarea unei soluții funcționale, viabile și benefice întregii societăți

Pentru a participa la eveniment și pentru a beneficia de aceste oportunități te poți înscrie până pe 20 iunie la HealthTech Hackathon. Completează formularul acum!

Mai multe detalii despre eveniment găsiți pe Facebook!

#healthtech hackathon #participa #5 motive

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La finalul anului 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au reintrat pe o traiectorie de creștere, însă această revenire are mai degrabă un caracter tehnic, nu unul structural, arată analiza expertului în agricultură Iurie Rija.

În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 82.321 de tone de porumb, față de 41.769 de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce înseamnă o dublare a volumelor după un an 2024–2025 extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne mult sub potențialul istoric al sectorului: până în 2023, exporturile din această perioadă se situau, de regulă, între 250 și 300 de mii de tone, iar volumul actual reprezintă doar circa o treime din normal.

Unul dintre factorii care limitează oferta îl constituie recolta modestă. În nordul țării, o parte din porumb se află încă pe câmp, ceea ce confirmă că baza fizică a exporturilor este fragilă, în pofida creșterii față de anul trecut.

Pe partea de prețuri, semnalul este la fel de nuanțat. Prețul mediu de export în iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei/kg, ușor sub nivelul de 4,00 lei/kg din aceeași perioadă a anului 2024 și cu circa 10% mai mic decât în 2021, când media era de 4,42 lei/kg. Presiunea vine din recoltele mari din țările vecine și din Uniunea Europeană, care împing prețurile în jos la nivel regional și global.

În termeni valorici, exporturile de porumb au adus în prima jumătate a sezonului 2025–2026 325,6 milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2024 (167,1 milioane lei). Totuși, această sumă reprezintă doar 15% din nivelul din 2021, când porumbul genera circa 2,21 miliarde de lei, evidențiind un decalaj profund față de anii de vârf.

Această evoluție contrastează puternic cu performanța oleaginoaselor. În sezonul curent, floarea-soarelui și rapița au devenit principalele motoare valorice ale exporturilor agricole, în timp ce cerealele, în special grâul și porumbul, au pierdut teren.

Luna decembrie 2025 marchează practic debutul activ al sezonului comercial pentru porumb. În această lună au fost exportate 31.771 de tone, cu 66% mai mult decât în noiembrie (19.153 tone), semn că piața a ieșit din stagnarea tipică toamnei. Prețul mediu a fost de 3,80 lei/kg, aproape identic cu cel din noiembrie, dar ușor sub nivelurile din 2024.

Piața este dominată de un număr redus de jucători. RUSAGRO-PRIM SRL a fost liderul exporturilor în iulie–decembrie 2025, cu 33.723 de tone, adică 41% din totalul național. Împreună cu GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, primele două companii au realizat circa 55% din exporturile de porumb ale Moldovei, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a pieței.

În ceea ce privește destinațiile, structura exporturilor s-a schimbat vizibil. Grecia a devenit principala piață, cu 21.605 tone la un preț mediu de 3,75 lei/kg, urmată de Turcia cu 17.373 tone la un preț mai ridicat, de 4,18 lei/kg, și Libanul cu 11.362 tone la 4,11 lei/kg. România, până recent principala destinație, a coborât pe locurile următoare, cu 9.982 tone la 3,76 lei/kg, ceea ce semnalează o schimbare structurală în fluxurile comerciale.

Per ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 arată o ieșire din minimele istorice, dar și o menținere sub capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt stabile, însă insuficiente pentru a readuce confortul economic al fermierilor. Evoluția celei de-a doua jumătăți a sezonului va depinde decisiv de finalizarea recoltării și de condițiile de piață din regiune, iar porumbul rămâne una dintre culturile cele mai expuse presiunilor externe.