52 de milioane de euro de la UE pentru Republica Moldova. Cum vor fi utilizați banii

Uniunea Europeană anunță că va acorda încă 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Banii sunt destinați pentru promovarea rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări, în special prin punerea în aplicare a inițiativelor emblematice prevăzute în Planul economic și de investiții al Uniunii pentru partenerii săi estici. Totodată, finanțarea va sprijini și punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova.

„UE continuă să colaboreze cu partenerii săi din Republica Moldova pentru a pune în aplicare reforme de lungă durată în beneficiul cetățenilor. Ultimii ani au fost extrem de dificili, resimțindu-se pe deplin efectele pandemiei de COVID-19, ale crizei gazelor și, în prezent, ale războiului Rusiei din Ucraina. Răspunsul poporului moldovenesc la criza refugiaților a fost exemplar. UE a mobilizat rapid sprijin pentru a ajuta Republica Moldova să se ocupe de refugiații ucraineni. De asemenea, suntem hotărâți să accelerăm punerea în practică a Planului economic și de investiții, pentru a asigura redresarea pe termen lung și consolidarea rezilienței acestei țări”, anunțat comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Două acțiuni vor fi finanțate prin programul anual de sprijin pentru 2021:

EU4Reforms: prin această acțiune se va sprijini Republica Moldova în punerea în aplicare a reformelor legate de Acordul de asociere UE-Moldova și de zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. Promovarea eforturilor de reformă din Republica Moldova, în special în domeniul bunei guvernanțe, este esențială pentru ca țara să devină un loc atractiv pentru investiții și afaceri. Sprijinul pentru eforturile de comunicare strategică din Republica Moldova va contribui în special la combaterea dezinformării;
EU4Recovery and Resilience: prin această acțiune se va contribui la o dezvoltare economică rezilientă, durabilă și favorabilă incluziunii în Republica Moldova, inclusiv prin sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea climatului de afaceri datorită facilitării comerțului și îmbunătățirii capacității de inserție profesională. Se va sprijini, de asemenea, o agendă verde transformatoare pentru Republica Moldova în vederea realizării unei dezvoltări economice durabile.
Potrivit delegației UE în Republica Moldova, acest sprijin suplimentar se adaugă sprijinului actual pe care UE l-a acordat Moldovei în contextul crizei, și anume:
53 de milioane EUR ca sprijin bugetar;
150 de milioane EUR în cadrul Programului de asistență macrofinanciară, ce urmează să fie plătite în lunile următoare;
13 milioane EUR sub formă de asistență umanitară;
15 milioane EUR pentru a sprijini procesarea în condiții demne și eficiente a cererilor refugiaților, precum și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe;
15 milioane EUR pentru a sprijini Misiunea UE de asistență la frontieră (EUBAM), care și-a redirecționat recent activitățile pentru a asista polițiștii de frontieră moldoveni în gestionarea sosirii refugiaților. Misiunea va colabora strâns cu Frontex, care își intensifică prezența în această țară, în urma Acordului privind statutul cooperării în materie de gestionare a frontierelor, semnat la 17 martie 2022 de către UE și autoritățile moldovene.

În același timp UE continuă să sprijine recuperarea și reziliența pe termen lung a acestei țări, în special prin intermediul Planului economic și de investiții din cadrul Parteneriatului estic, care vizează să mobilizeze aproximativ 3,4 miliarde EUR sub formă de investiții publice și private pentru cinci direcții emblematice în Republica Moldova: sprijin pentru IMM-uri, facilitarea comerțului, eficiența energetică, conectivitate și dezvoltarea capitalului uman.

La 31 martie, în cadrul Planului economic și de investiții, Banca Europeană de Investiții și Republica Moldova au convenit asupra unui împrumut de 150 de milioane EUR pentru conectarea țării la rețeaua transeuropeană centrală (rețeaua TEN-T).

#acord de asociere #finanțare #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.