Royal Casino cu gazul Moldovei! Tofilat propune pariul pe preț, Buzatu avertizează că „e un casino”

23 Sept. 2026, 11:12
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:12 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea utiliza instrumente financiare precum contractele futures și options pentru a fixa în avans prețul unei părți din gazele naturale și a reduce impactul salturilor bruște de pe bursele internaționale asupra tarifelor. Propunerea a fost făcută de expertul în energetică Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit lui Tofilat, achiziția propriu-zisă a gazelor ar putea fi însoțită de operațiuni financiare de hedging, prin care Energocom să stabilească anticipat un nivel de preț pentru o anumită cantitate. Scopul ar fi protejarea consumatorilor de fluctuațiile puternice ale pieței.

„Trebuie să vedem alte mecanisme cum noi putem să ne asigurăm de fluctuațiile excesive la prețul la bursă. Să nu crească la noi foarte mult tariful dacă se întâmplă ceva la bursă”, a declarat Tofilat.

Expertul a explicat mecanismul printr-un exemplu. Dacă pentru gazele cu livrare în decembrie ar fi fixat un preț de 60 de euro/MWh, iar în momentul livrării cotația de bursă ar urca la 90 de euro/MWh, contrapartea contractului financiar ar achita diferența de 30 de euro. În schimb, dacă prețul de piață ar coborî la 45 de euro/MWh, diferența până la nivelul de 60 de euro ar trebui achitată de partea care și-a fixat prețul.

„Asta cel puțin ne permite să fixăm nivelul prețurilor la un anumit nivel de toleranță, cât putem noi să ne permitem să achităm gazul”, a explicat Sergiu Tofilat.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să analizeze atât modificările legislative necesare, cât și instrumentele financiare care ar putea fi puse la dispoziția Energocom pentru asemenea operațiuni.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, a confirmat că mecanismele de hedging încep să fie utilizate mai mult pe piețele energetice, însă a atras atenția că aplicarea lor în sud-estul Europei este mai dificilă.

„Nu pot să zic că este una în sud-estul Europei populară, dar începe să-și ia amploare”, a declarat Buzatu.

Potrivit șefului Energocom, problema nu ține doar de cadrul legislativ. Operațiunile de acest tip necesită parteneriate cu instituții financiare solide, iar marile case de hedging din Europa Centrală solicită, de regulă, colaborarea cu bănci care dispun de ratinguri investiționale ridicate.

Buzatu a menționat că unele instituții solicită cel puțin un rating BBB-, iar în anumite cazuri condițiile pot fi și mai stricte. În sud-estul Europei, disponibilitatea unor asemenea bănci este însă redusă.

Totodată, directorul Energocom avertizează că fixarea prețului nu înseamnă eliminarea riscului. Compania se protejează de o eventuală scumpire, dar renunță în același timp la posibilitatea de a beneficia integral de o eventuală ieftinire a gazelor.

„Până la urmă, este un casino. Dacă bursa urcă și tu ai fixat prețul, atunci e ok. Dacă bursa scade, nu e ok. Atunci trebuie tu să plătești”, a declarat Buzatu.

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.