56 de milioane de lei din buget, trimiși peste hotare! Lista organizațiilor internaționale plătite de Moldova în 2026

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe proiectul de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2026 a cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea unei sume totale de 56,4 milioane de lei, bani care vor fi direcționați către 56 de organizații internaționale și regionale, în baza angajamentelor asumate de statul moldovean prin tratate și acorduri ratificate

Lista este structurată în două categorii distincte. Pentru patru organizații parlamentare internaționale sunt prevăzute alocații în valoare de 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru 52 de organizații internaționale și regionale sunt planificate 54,6 milioane de lei, adică aproape 97% din suma totală prevăzută pentru 2026

Cele mai mari cotizații urmează să fie achitate către Consiliul Europei, unde contribuția totală, inclusiv cele voluntare, ajunge la 10,68 milioane de lei. O sumă de 5,41 milioane de lei este destinată Organizația Națiunilor Unite, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare va primi aproape 4,93 milioane de lei. Printre contribuțiile mari se mai numără cele către Comisia Dunării, în valoare de 3,56 milioane de lei, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM, cu peste 2,22 milioane de lei, precum și Organizația Internațională a Francofoniei, care va beneficia de 2,04 milioane de lei

Pe listă se mai regăsesc contribuții către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Sănătății, Curtea Penală Internațională, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL, Tratatul Comunității Energetice, precum și către structuri internaționale din domeniul poștal, telecomunicații, aviație civilă, standardizare și transport feroviar

Nota de fundamentare arată că alocațiile pentru 2026 sunt cu aproximativ 4,4% mai mari față de cele aprobate pentru anul 2025, creșterea fiind determinată de majorarea cotizațiilor în cadrul unor organizații internaționale și de fluctuațiile cursului valutar. În același timp, numărul total al organizațiilor finanțate se reduce cu trei față de anul precedent, ceea ce a permis economii parțiale redirecționate pentru acoperirea creșterilor de costuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotizatii #organizații #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.