Schimbări la legea Băncii Naționale a Moldovei. În joc intră și președintele țării

Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.

Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților

Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni

Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor

#lege #BNM #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fiscul a adunat 1,7 miliarde de lei în doar cinci zile, în perioada 17–21 august. De la începutul anului, încasările administrate de Serviciul Fiscal de Stat au ajuns la circa 55,5 miliarde de lei, cu 5,9 miliarde de lei, sau 11,8%, mai mult decât în perioada similară din 2025. Bugetul de stat a acumulat 22,79 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât anul trecut. La bugetele locale au fost încasate 6,53 miliarde de lei (+11,3%), la BASS – 19,57 miliarde de lei (+9,8%), iar la FAOAM – 6,60 miliarde de lei (+10,4%).

În aceeași perioadă, controalele fiscale au scos la iveală încălcări pentru care au fost calculate obligații suplimentare de 20,8 milioane de lei. Suma include 13,8 milioane de lei în impozite, taxe și alte plăți, precum și 7,1 milioane de lei în amenzi. În total, Fiscul a emis 101 decizii în cazuri de încălcare a legislației.

Alte 138 de procese-verbale contravenționale au fost întocmite în această perioadă, cu amenzi de 267 de mii de lei. În același timp, statul a acceptat spre restituire 92,5 milioane de lei TVA, în baza a 67 de decizii.

O parte importantă a banilor a venit din recuperarea datoriilor. Prin executare silită, Fiscul a încasat 43,10 milioane de lei de la contribuabilii restanțieri. Cea mai mare parte, 42,43 milioane de lei, a fost recuperată direct din conturile bancare, iar alte 670 de mii de lei din casieriile contribuabililor. Separat, prin achitare au fost stinse restanțe de 20,64 milioane de lei.

Tot în această perioadă, SFS a preluat 46 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 1,37 milioane de lei. Cea mai mare parte – 28 de dosare, în valoare de 1,35 milioane de lei – a venit de la Serviciul Vamal. Alte 8 dosare, în valoare de 20,52 mii de lei, au fost preluate de la judecătorii, 7 dosare de 3,70 mii de lei de la CNA, două dosare de 1,40 mii de lei de la MAI și un dosar de 1 mie de lei de la Procuratura Căușeni.

Din vânzarea bunurilor confiscate, în bugetul de stat au ajuns 386,11 mii de lei, dintre care 26,59 mii de lei prin intermediul ARBI.