Război împotriva corupției: Mașini de lux și bunuri de 11 milioane MDL ridicate în ancheta „INTERPOL”

21 Nov. 2024, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 17:08 // Actual //  Ursu Victor

În cadrul anchetei penale „INTERPOL”, Procuratura Anticorupție, cu sprijinul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), a ridicat două automobile cu o valoare totală de aproximativ 1,2 milioane MDL. Aceste bunuri reprezintă o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL, fiind considerate bunuri infracționale. În total, au fost aplicate măsuri de sechestru în valoare de peste 11,7 milioane MDL pe teritoriul Republicii Moldova.

Investigația face parte dintr-o colaborare internațională între Republica Moldova și Franța, demarată în aprilie 2024, vizând o presupusă schemă de corupție prin care funcționari publici din mai multe țări primeau mită pentru a facilita blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în cazul infractorilor internaționali aflați în căutare. La nivel național, ancheta a fost sprijinită de ofițerii și procurorii francezi, precum și de Biroul Federal de Investigații al SUA.

În cadrul investigațiilor din iunie 2024, au avut loc percheziții multiple în Republica Moldova, iar procurorii au analizat documente și materiale ridicate cu sprijinul Centrului Național Anticorupție și al Inspectoratului Național de Investigații. Au fost audiate zeci de persoane, unele dintre ele fiind reținute și arestate preventiv.

Potrivit probelor adunate până în prezent, un grup criminal organizat ar fi pus la cale o schemă de corupție în care avocați și foști funcționari publici moldoveni, cu implicarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, depuneau cereri false la INTERPOL, solicitând blocarea Notificărilor Roșii pe motiv că persoanele în cauză aveau statut de solicitanți de azil în Republica Moldova. Aceștia au obținut astfel o favoare ilegală, iar funcționari publici din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) au inițiat procedura de azil în mod ilegal, fără ca persoanele implicate să fie fizic prezente în țară.

În paralel, Procuratura Anticorupție a desfășurat investigații financiare prin Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, identificând fluxuri financiare suspecte și bunuri infracționale care urmează a fi confiscate. Printre bunurile sechestrate se numără proprietăți imobiliare și vehicule de lux, dar și conturi bancare și mijloace bănești.

Printre bunurile confiscate se numără:

  • Casă de locuit și teren pentru construcții în Chișinău, în valoare de aproximativ 3,45 milioane MDL
  • Cota-parte din apartamente și case în Chișinău și Vadul lui Vodă, cu valori de aproximativ 2,04 milioane și 3,26 milioane MDL
  • Mașini de lux, inclusiv Toyota Camry, Range Rover, și Mercedes GLC
  • Conturi bancare și mijloace bănești în valoare de aproximativ 41.449 EUR și 600 USD

Ancheta continuă, iar Procuratura Anticorupție colaborează cu autoritățile din diverse jurisdicții pentru a descuraja activitățile infracționale care afectează investigațiile internaționale. De asemenea, în urma acestei anchete, INTERPOL a deblocat Notificările Roșii pentru persoanele implicate în această schemă, oprind astfel utilizarea acesteia de către fugarii internaționali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Aproape fiecare a treia gospodărie din Republica Moldova este formată dintr-o singură persoană, iar numărul mamelor singure cu copii este de peste șase ori mai mare decât cel al taților aflați în aceeași situație, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, publicate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

La data recensământului, în Republica Moldova existau circa 1,007 milioane de gospodării casnice, în care locuiau 2,3 milioane de persoane. Alte 22,8 mii de persoane locuiau în spații colective. Din totalul gospodăriilor, 651,4 mii, adică 64,7%, erau gospodării familiale.

Unul dintre cele mai interesante detalii este amploarea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană. BNS arată că 355,4 mii de gospodării erau nefamiliale, iar 94% dintre acestea erau alcătuite dintr-o singură persoană. Rezultă aproximativ 334 de mii de gospodării cu un singur locatar, adică circa 33% din toate gospodăriile țării practic, una din trei.
Fenomenul este mai pronunțat în nordul țării. În raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița, aproximativ 18–19% dintre persoanele din gospodării locuiau singure, în timp ce în Ialoveni, UTA Găgăuzia și Dubăsari ponderea era de aproximativ 10%.

Datele arată și o diferență între mamele și tații care își cresc copiii singuri. Din cele 682,4 mii de nuclee familiale înregistrate, 121,3 mii, sau 17,8%, erau formate din mame singure cu copii, în timp ce numai 19,7 mii, sau 2,9%, erau tați singuri cu copii. Astfel, numărul mamelor singure este de peste șase ori mai mare decât cel al taților singuri.

În același timp, 42,4% dintre nucleele familiale erau cupluri cu copii, iar 36,9% cupluri fără copii. Aproape unul din cinci nuclee familiale era format dintr-o mamă singură cu copii.

Municipiile Chișinău și Bălți ies în evidență prin cea mai mare pondere a gospodăriilor formate dintr-un singur părinte cu copii 22,8% dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial. La polul opus, în regiunea de Nord, ponderea acestora este de 18,3%.

Tot în Chișinău se observă o structură familială diferită față de nordul țării. Doar 30% dintre gospodăriile formate dintr-un nucleu familial sunt cupluri fără copii, cea mai mică pondere dintre regiuni, în timp ce în Nord proporția ajunge la 42%. În raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia, cuplurile fără copii reprezintă chiar 45–46% din gospodăriile de acest tip.
În schimb, Ialoveni, Chișinău și Criuleni au cele mai mari ponderi ale gospodăriilor formate din cupluri cu copii 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Un alt detaliu relevant este că mai puțin de jumătate dintre gospodăriile familiale din Republica Moldova 46,4% aveau copii sub 18 ani. În orașe, proporția ajungea la 50,1%, față de numai 43,1% în mediul rural. Gospodăriile familiale cu minori aveau, în medie, patru persoane.