Veniturile bugetului public național din 2025 vor crește cu 8,7%. Deficitul va atinge 4,05% din PIB

În anul 2025, veniturile bugetului public național vor înregistra o creștere semnificativă de 8,7% față de 2024, ajungând la aproximativ 71,5 miliarde lei. Această majorare se va datora în principal procesului de restabilire economică, dar și impactului pozitiv al unor măsuri fiscale și vamale, precum și unei administrări mai eficiente a veniturilor. De asemenea, cheltuielile bugetului vor crește cu 7,7%, iar deficitul bugetar va atinge 4,05% din PIB, potriovit proiectului bugetului pentru anuul 2025.

Potrivit estimărilor, veniturile bugetului de stat în 2025 se vor ridica la 71.553,9 milioane de lei, o creștere de 4.543,3 milioane de lei față de 2024. În structura veniturilor, impozitele și taxele vor constitui 92,8% din total, ceea ce înseamnă aproximativ 66,4 miliarde lei. Acestea vor înregistra o creștere de 8,7% față de anul anterior. În ceea ce privește impozitele pe venit, se preconizează o creștere semnificativă a încasărilor, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

Pentru persoanele fizice, încasările din impozitul pe venit vor ajunge la 3.393,6 milioane de lei, cu 381,6 milioane de lei mai mult față de 2024, datorită majorării fondului de remunerare a muncii. De asemenea, se va implementa o politică fiscală ce include o creștere a scutirilor personale și a celor pentru persoanele întreținute, precum și eliminarea scutirilor pentru veniturile din vânzarea deșeurilor de metale feroase.

În ceea ce privește impozitul pe venitul persoanelor juridice, prognoza indică o creștere de 8,7%, ajungând la 9.506 milioane de lei. Această creștere va fi susținută de rezultatele economice favorabile obținute în 2024 și de evoluțiile pozitive ale agenților economici.

Un alt punct important în prognoza bugetului este taxa pe valoarea adăugată (TVA), care va continua să rămână principala sursă de venit pentru stat, cu o estimare a încasărilor de 36.433 milioane de lei, o creștere de 9,1% față de 2024. În total, TVA va constitui 50,9% din veniturile bugetului de stat.

Deși veniturile sunt în creștere, deficitul bugetar rămâne o preocupare, fiind estimat la 13,9 miliarde de lei, adică 4% din PIB. Guvernul va trebui să monitorizeze cu atenție cheltuielile și să găsească soluții pentru a reduce acest deficit, în contextul unei economii în recuperare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA