Fără gaz rusesc? Moldova se pregătește pentru scumpiri la energie și măsuri de urgență

De la 1 ianuarie 2024, Ucraina va suspenda tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, o decizie ce aduce incertitudini pentru livrările de gaz către regiunea din stânga Nistrului. În cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1, deputatul Radu Marian a subliniat că autoritățile de la Chișinău nu au încă certitudini dacă Gazprom va continua livrările prin ruta South Stream, via Turcia.

„Pentru malul drept al Nistrului, problema principală rămâne costul ridicat al energiei electrice. Deși putem importa energie din alte surse, situația din regiunea transnistreană este unică în Europa – acolo centrala produce electricitate pe baza gazului gratuit”, a explicat Marian.

Deputatul a menționat că Guvernul este pregătit să intervină pentru a amortiza impactul creșterii prețurilor asupra populației. „Compensațiile rămân instrumentul principal al autorităților. Suntem gata să identificăm resurse adiționale, în funcție de scenariile care se vor concretiza.”

În contextul acestor incertitudini, Republica Moldova se pregătește să diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să gestioneze potențialele creșteri de prețuri pentru consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Radu Marian #scumpire #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.