Efect de domino! Criza energetică lovește ambele maluri ale Nistrului – avertismentul vicepremierului Serebrian

04 Dec. 2024, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Dec. 2024, 11:52 // Actual //  Ursu Victor

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a atras atenția asupra impactului crizei energetice asupra Republicii Moldova, subliniind că aceasta afectează atât partea stângă, cât și partea dreaptă a Nistrului. Oficialul a declarat că situația este complicată și că, deși se discută frecvent doar despre un aspect al problemei, efectele sunt resimțite pe ambele maluri.

„Vom vedea cum va evolua această criză energetică, care, din păcate, afectează și stânga Nistrului și dreapta Nistrului, pentru că toți văd o parte a problemei. Ea, prin ricoșeu, afectează și partea dreaptă a Nistrului din cauza prețului la electricitate”, a declarat Serebrian.

Vicepremierul a subliniat că situația rămâne incertă, iar autoritățile monitorizează îndeaproape evoluția pentru a identifica soluții care să reducă impactul asupra populației și economiei. „Vom vedea cum va evolua situația, pentru că sunt foarte multe neclarități”, a mai adăugat acesta.

De la 1 ianuarie Ucraina nu va mai tranzita gazul rusesc pe teritoriul său, respectiv va afecta Republica Moldova care este dependentă de energia electrică livrată de centrala de la Cuciurgan, care funcționează în baza gazului rusesc gratuit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 10:14 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova va trebui să-și reducă treptat deficitul bugetar de la aproximativ 6% la 3% din Produsul Intern Brut (PIB), în cadrul discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI) cu privire un eventual nou acord de finanțare. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că instituția financiară internațională recomandă o ajustare anuală de aproximativ 0,5 puncte procentuale, fără a impune atingerea imediată a pragului de 3%.

Potrivit ministrului, reprezentanții FMI sunt conștienți că o reducere bruscă a deficitului bugetar ar fi dificil de realizat, motiv pentru care discuțiile vizează o consolidare fiscală graduală.

„FMI nu insistă ca pentru anii 2026–2027 să avem un deficit de 3%, deoarece toți sunt realiști. Ne propun o reducere a deficitului cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, astfel încât să ajungem treptat la acest nivel”, a explicat Victoria Belous.

Ministrul a precizat că, pentru anul 2027, recomandarea Fondului este ca autoritățile să înceapă reducerea deficitului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, urmând ca ajustările să continue și în anii următori.

Dacă deficitul bugetar ar porni de la nivelul de 6% din PIB și ar fi redus anual cu câte 0,5 puncte procentuale, atingerea pragului de 3% ar necesita aproximativ șase ani. Astfel, într-un asemenea scenariu, obiectivul ar putea fi realizat în jurul anului 2032.

Reducerea deficitului presupune diminuarea diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului. Aceasta poate fi realizată prin creșterea încasărilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice sau combinarea celor două măsuri. Victoria Belous nu a detaliat însă ce ajustări concrete ar urma să fie aplicate pentru atingerea obiectivului.

Un deficit bugetar de 6% din PIB înseamnă că statul cheltuiește cu echivalentul a 6% din valoarea economiei mai mult decât încasează, diferența fiind acoperită, în principal, prin împrumuturi și alte surse de finanțare.