Dmitri Torner: Securitatea energetică a Republicii Moldova trebuie să fie o prioritate profesională, nu politică

04 Dec. 2024, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Dec. 2024, 11:14 // Actual //  bani.md

Dmitri Torner, expert și om de afaceri, atrage atenția asupra modului în care sunt gestionate crizele energetice în Republica Moldova. Într-o analiză publicată pe contul său de Facebook, acesta critică politizarea excesivă a discuțiilor despre securitatea energetică și lipsa unor abordări profesioniste bazate pe strategii concrete și exemple internaționale.

„De fiecare dată când Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică, discuțiile se concentrează pe politică și geopolitică, ignorând complet abordările profesioniste. Nimeni nu întreabă ce se întâmplă cu Strategia Moldova Energetică 2050 sau ce s-a realizat în urma adoptării acestui document,” a declarat Torner.

Expertul propune ca Republica Moldova să studieze și să adapteze modelul austriac de securitate energetică. Austria, lider mondial în hidroenergie și energie regenerabilă, ar putea oferi exemple relevante pentru țara noastră. „Nu tot ceea ce funcționează în Austria este aplicabil în Moldova, dar sunt multe elemente valoroase care pot fi preluate,” subliniază Torner.

Torner remarcă faptul că frecvența crizelor energetice în Republica Moldova le transformă într-o normalitate periculoasă. Potrivit lui, publicul este adesea indus în eroare, fiind făcut să creadă că problema energetică poate fi rezolvată definitiv prin intermediul geopoliticii. „Realitatea este că Uniunea Europeană, de exemplu, fiind o economie de top, continuă să importe un procent semnificativ din energia consumată,” notează el, subliniind că soluțiile trebuie să fie bazate pe fapte și strategii bine fundamentate.

Expertul face un apel către autoritățile din Republica Moldova să prioritizeze implementarea strategiilor existente și să încurajeze adoptarea celor mai bune practici internaționale. „Dacă vom acționa profesionist și vom lăsa deoparte politizarea excesivă, multe probleme vor dispărea de la sine,” concluzionează Dmitri Torner.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.