Planul Zelenski-Sandu: Cum poate Ucraina reduce prețul energiei cu 30% în Moldova

Ucraina își exprimă disponibilitatea de a sprijini Republica Moldova în depășirea crizei energetice, oferind cărbune și trimițând specialiști pentru a crește producția de energie electrică la Centrala de la Cuciurgan (MGRES).

În cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina poate furniza cărbune inclusiv regiunii separatiste Transnistria pentru producerea de energie. Zelenski a subliniat că anterior Rusia a livrat antracit către Tiraspol, antracit obținut de pe teritoriile ocupate ale Ucrainei.

Potrivit președintelui ucrainean, MGRES ar putea crește de 10 ori producția de energie electrică, de la 220 MW la 2 GW, dacă ar beneficia de sprijinul specialiștilor ucraineni. „Dacă oamenii noștri vor merge acolo, centrala poate genera 2 GW fără probleme. În schimb, putem primi energie electrică, ceea ce este echitabil: oferim cărbune, ei obțin electricitate pentru întreaga Moldova, iar noi, pentru Ucraina”, a explicat Zelenski, citat de RBK Ucraina.

De asemenea, liderul ucrainean a precizat că această cooperare ar putea reduce prețul energiei electrice în Republica Moldova cu până la 30%.

Zelenski a menționat și o scrisoare primită de la liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, pe care a catalogat-o drept „lipsită de claritate”. El a criticat Tiraspolul pentru dependența continuă de Rusia, avertizând că astfel de acțiuni amână soluționarea crizei energetice.

În contextul opririi tranzitului de gaze naturale rusești prin Ucraina, la 1 ianuarie, regiunea transnistreană nu mai primește gaze din Rusia, ceea ce a generat o criză energetică. MGRES, care furnizează energie inclusiv Chișinăului, operează în prezent pe bază de stocuri limitate de păcură și cărbune, care riscă să se epuizeze în curând.

Prin parteneriatul dintre Ucraina și Moldova, Zelenski susține că stabilitatea producției de energie poate fi asigurată pe o perioadă de 10 ani. Deciziile concrete urmează să fie stabilite de echipele celor două părți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ucriana #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie