Cărbune și îngrășăminte „made in Russia”! Moldova își menține dependența de Est

26 Ian. 2025, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Ian. 2025, 10:43 // Actual //  Ursu Victor

În perioada 2021-2024, Republica Moldova a importat trei categorii principale de produse: combustibil mineral, îngrășăminte azotoase și îngrășăminte complexe ce conțin azot, fosfor și potasiu. Volumul total al importurilor pentru aceste produse a depășit 1 milion de tone, valoarea totală fiind estimată la peste 8 miliarde de lei, contată în analiza sa Iurie Rija, director executiv la Agrocereale.

Importurile de combustibil mineral au totalizat 424,55 milioane kg în patru ani, reprezentând 42,2% din volumul total al importurilor. După o creștere în 2022 (132,76 milioane kg), volumul a scăzut în 2023 (85,97 milioane kg) și a continuat să scadă în 2024 (79,12 milioane kg). Valoarea totală a importurilor de combustibil a fost de 1,61 miliarde lei, cu fluctuații semnificative ale prețurilor: de la 2,4 lei/kg în 2021 la un maxim de 8,1 lei/kg în 2022, stabilizându-se la 5,2 lei/kg în 2024.

În perioada analizată, importurile de îngrășăminte azotoase au crescut constant, atingând un vârf de 92,28 milioane kg în 2023. Totuși, în 2024, volumul a scăzut la 80,89 milioane kg. În total, Moldova a importat 288,44 milioane kg de îngrășăminte azotoase, reprezentând 28,6% din totalul importurilor. Valoarea acestora a fost de 2,77 miliarde lei, cu un preț mediu de 11,6 lei/kg, susține Rija.

Rusia este, în mod tradițional, cel mai mare partener al Moldovei în ceea ce privește livrările de combustibili minerali și îngrășăminte. În 2021, din Rusia au fost importate 72,83 milioane kg de produse, iar, în ciuda anumitor dificultăți geopolitice din anii următori, Rusia a continuat să fie lider în ceea ce privește volumele de livrări. În 2023, exporturile din Rusia au scăzut ușor, ajungând la 52,57 milioane kg, însă în 2024 s-a înregistrat din nou o creștere, atingând 75,91 milioane kg.

Importurile de îngrășăminte complexe au fost mai stabile, cu un vârf în 2021 (78,9 milioane kg) și variații anuale între 62,97 și 83,12 milioane kg. Totalul pentru cei patru ani a fost de 293,89 milioane kg, echivalent cu 29,2% din volumul importurilor. Valoarea acestor îngrășăminte a fost de 3,72 miliarde lei, cu un preț mediu de 26,9 lei/kg, înregistrând o tendință descendentă spre 2024.

În Moldova, 147 de companii importă îngrășăminte, însă 15 lideri controlează 79,4% din volumul total. Printre aceștia, AGROSTOC, AGROCENTER EUROCHEM SRL și CARVIDON-TRADE SRL ocupă pozițiile de top. Această concentrare influențează prețul și accesibilitatea produselor pe piață, deși există și 20,6% din importuri gestionate de companii mai mici, ceea ce aduce diversitate”, se mai arată în analiza lui Rija.

Principalii furnizori de combustibil și îngrășăminte pentru Moldova sunt Rusia, România și Emiratele Arabe Unite. Rusia a fost lider constant, furnizând 75,91 milioane kg în 2024, în creștere față de 2023. În schimb, importurile din Elveția au scăzut semnificativ, atingând doar 429 mii kg în 2024.

Companiile joacă un rol cheie în importul de combustibili minerali și îngrășăminte în Republica Moldova. Datele arată că cele mai mari 15 companii asigură 75,9% din totalul importurilor.

Fluctuațiile în importuri reflectă atât dinamica piețelor globale, cât și adaptarea Moldovei la provocările economice și geopolitice. Reducerea importurilor de combustibil în 2024 poate indica o diversificare a surselor de energie sau o eficientizare a consumului intern. În sectorul agricol, creșterea importurilor de îngrășăminte azotoase și complexe subliniază necesitatea modernizării practicilor agricole pentru a face față cererii crescânde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Aug. 2026, 16:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Aug. 2026, 16:49 // Actual //  Grîu Tatiana

Plafonul pentru anumite operațiuni valutare care pot fi efectuate fără autorizarea Băncii Naționale a Moldovei va crește de la 10 000 la 100 000 de euro, iar din 1 ianuarie 2028 va ajunge la 250 000 de euro. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a Legii privind reglementarea valutară, care prevede liberalizarea treptată a operațiunilor valutare și simplificarea procedurilor pentru persoane și companii.

Modificările vor fi aplicate în două etape, înainte de liberalizarea deplină a operațiunilor valutare, prevăzută la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Astfel, pentru mai multe tipuri de tranzacții valutare, oamenii și companiile vor putea opera sume mai mari fără să solicite în prealabil autorizarea BNM.

Proiectul elimină și autorizarea pentru unele operațiuni financiare. Printre acestea se numără cumpărarea de către rezidenți a unor instrumente financiare străine, precum și anumite credite și împrumuturi acordate nerezidenților de societăți de investiții, organizații de creditare nebancară și societăți de asigurare și reasigurare.

Pentru moldovenii care pleacă să locuiască peste hotare, regulile vor fi mai simple. Persoanele fizice rezidente care emigrează vor putea deschide conturi în străinătate și transfera active atunci când își stabilesc domiciliul peste hotare sau pe perioada șederii în străinătate.

Din 1 octombrie 2027 va fi eliminat și regimul de notificare la BNM și de luare la evidență pentru anumite împrumuturi și credite externe primite de rezidenți. Măsura este prezentată în document ca o simplificare a procedurilor administrative pentru operațiunile financiare cu nerezidenții.

Schimbări sunt prevăzute și pentru aeroporturi și punctele internaționale de trecere a frontierei. Utilizarea valutei străine va fi permisă mai larg în unitățile comerciale din aeroporturi, la bordul aeronavelor și în zonele de trecere a frontierei.

Casele de schimb valutar vor putea, la rândul lor, să ofere servicii de plată și să distribuie sau să răscumpere monedă electronică, dacă sunt înregistrate ca agenți ai unor societăți de plată sau ai unor societăți emitente de monedă electronică licențiate.

În același timp, BNM își păstrează și își consolidează atribuțiile de control. Banca centrală va putea refuza autorizarea unei operațiuni valutare dacă aceasta prezintă riscuri legate de aplicarea sancțiunilor internaționale sau de încetarea relațiilor de corespondent bancar. Casele de schimb valutar vor trebui să prezinte BNM și informații privind situațiile financiare anuale.