Cărbune și îngrășăminte „made in Russia”! Moldova își menține dependența de Est

26 Ian. 2025, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Ian. 2025, 10:43 // Actual //  Ursu Victor

În perioada 2021-2024, Republica Moldova a importat trei categorii principale de produse: combustibil mineral, îngrășăminte azotoase și îngrășăminte complexe ce conțin azot, fosfor și potasiu. Volumul total al importurilor pentru aceste produse a depășit 1 milion de tone, valoarea totală fiind estimată la peste 8 miliarde de lei, contată în analiza sa Iurie Rija, director executiv la Agrocereale.

Importurile de combustibil mineral au totalizat 424,55 milioane kg în patru ani, reprezentând 42,2% din volumul total al importurilor. După o creștere în 2022 (132,76 milioane kg), volumul a scăzut în 2023 (85,97 milioane kg) și a continuat să scadă în 2024 (79,12 milioane kg). Valoarea totală a importurilor de combustibil a fost de 1,61 miliarde lei, cu fluctuații semnificative ale prețurilor: de la 2,4 lei/kg în 2021 la un maxim de 8,1 lei/kg în 2022, stabilizându-se la 5,2 lei/kg în 2024.

În perioada analizată, importurile de îngrășăminte azotoase au crescut constant, atingând un vârf de 92,28 milioane kg în 2023. Totuși, în 2024, volumul a scăzut la 80,89 milioane kg. În total, Moldova a importat 288,44 milioane kg de îngrășăminte azotoase, reprezentând 28,6% din totalul importurilor. Valoarea acestora a fost de 2,77 miliarde lei, cu un preț mediu de 11,6 lei/kg, susține Rija.

Rusia este, în mod tradițional, cel mai mare partener al Moldovei în ceea ce privește livrările de combustibili minerali și îngrășăminte. În 2021, din Rusia au fost importate 72,83 milioane kg de produse, iar, în ciuda anumitor dificultăți geopolitice din anii următori, Rusia a continuat să fie lider în ceea ce privește volumele de livrări. În 2023, exporturile din Rusia au scăzut ușor, ajungând la 52,57 milioane kg, însă în 2024 s-a înregistrat din nou o creștere, atingând 75,91 milioane kg.

Importurile de îngrășăminte complexe au fost mai stabile, cu un vârf în 2021 (78,9 milioane kg) și variații anuale între 62,97 și 83,12 milioane kg. Totalul pentru cei patru ani a fost de 293,89 milioane kg, echivalent cu 29,2% din volumul importurilor. Valoarea acestor îngrășăminte a fost de 3,72 miliarde lei, cu un preț mediu de 26,9 lei/kg, înregistrând o tendință descendentă spre 2024.

În Moldova, 147 de companii importă îngrășăminte, însă 15 lideri controlează 79,4% din volumul total. Printre aceștia, AGROSTOC, AGROCENTER EUROCHEM SRL și CARVIDON-TRADE SRL ocupă pozițiile de top. Această concentrare influențează prețul și accesibilitatea produselor pe piață, deși există și 20,6% din importuri gestionate de companii mai mici, ceea ce aduce diversitate”, se mai arată în analiza lui Rija.

Principalii furnizori de combustibil și îngrășăminte pentru Moldova sunt Rusia, România și Emiratele Arabe Unite. Rusia a fost lider constant, furnizând 75,91 milioane kg în 2024, în creștere față de 2023. În schimb, importurile din Elveția au scăzut semnificativ, atingând doar 429 mii kg în 2024.

Companiile joacă un rol cheie în importul de combustibili minerali și îngrășăminte în Republica Moldova. Datele arată că cele mai mari 15 companii asigură 75,9% din totalul importurilor.

Fluctuațiile în importuri reflectă atât dinamica piețelor globale, cât și adaptarea Moldovei la provocările economice și geopolitice. Reducerea importurilor de combustibil în 2024 poate indica o diversificare a surselor de energie sau o eficientizare a consumului intern. În sectorul agricol, creșterea importurilor de îngrășăminte azotoase și complexe subliniază necesitatea modernizării practicilor agricole pentru a face față cererii crescânde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Iul. 2026, 16:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2026, 16:53 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

 

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd